Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 17 octombrie 2025, o lege importantă care vizează reformarea conducerii companiilor de stat, prin limitarea indemnizațiilor și a numărului de membri din consiliile de administrație. Această inițiativă legislativă a fost susținută de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament la sfârșitul lunii august.
Legea promulgată are ca scop îmbunătățirea guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor publice, stabilind reguli clare pentru structura și remunerația membrilor consiliilor de administrație. Conform noilor reglementări, companiile care funcționează în sistem unitar vor avea un consiliu de administrație format din doar trei membri, în timp ce cele cu un sistem dualist vor avea un consiliu de supraveghere compus din cinci membri. Această reducere a numărului de membri este menită să eficientizeze procesul decizional și să asigure o mai bună responsabilitate în gestionarea resurselor publice.
În ceea ce privește remunerarea, legea prevede că salariul fix al membrilor executivi și neexecutivi nu poate depăși de două ori media câștigului salarial mediu brut lunar pe ultimele 12 luni. De asemenea, componenta variabilă a remunerației pentru membrii executivi este limitată la de patru ori media câștigului salarial mediu brut lunar, în funcție de performanța regiei autonome. Aceste măsuri sunt menite să asigure o corelare între salarii și rezultatele obținute, promovând astfel o cultură a responsabilității și a performanței în sectorul public.
Legea introduce, de asemenea, criterii noi pentru selecția administratorilor și directorilor, precum și indicatori de performanță care vor fi utilizați pentru evaluarea activității acestora. Aceste schimbări sunt esențiale pentru a asigura o gestionare mai transparentă și mai eficientă a companiilor de stat, contribuind astfel la o mai bună utilizare a fondurilor publice și la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Prin aceste reforme, se urmărește nu doar îmbunătățirea performanței economice, ci și consolidarea încrederii publicului în modul în care sunt administrate resursele statului.
