Începând cu 1 iulie 2026, se va modifica pragul pentru declararea falimentului personal, o măsură care vizează sprijinirea românilor afectați de datorii. Această decizie a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este rezultatul creșterii salariului minim brut, iar scopul său este de a oferi o mână de ajutor celor care se confruntă cu dificultăți financiare. Noul cadru legislativ va permite suspendarea imediată a executărilor silite, precum și oprirea acumulării dobânzilor și penalităților comerciale pentru credite.
Cu toate acestea, experții în educație financiară subliniază că mulți dintre cei care ar putea beneficia de această reglementare nu sunt conștienți de opțiunile disponibile sau nu doresc să declare insolvența personală, percepând procesul ca fiind Complex și consumator de timp. Aceasta îi determină să se îndatoreze și mai mult, recurgând la împrumuturi de la instituții financiare nebancare, care adesea aplică condiții abuzive.
Conform noilor reglementări, există trei opțiuni pentru declararea insolvenței personale: planul de rambursare a datoriilor, lichidarea activelor și procedura simplificată. Prima opțiune este destinată celor care au datorii de cel redus 15 salarii minime brute și care au capacitatea de a-și redresa situația financiară. De la 1 iulie, suma minimă necesară pentru a solicita insolvența pe baza unui plan de rambursare sau prin lichidare va crește la 64.875 de lei, echivalentul a 15 salarii minime brute, o majorare de 4.125 de lei față de limita actuală.
Pentru procedura simplificată, limita maximă va fi de 43.250 de lei, adică 10 salarii minime brute, accesibilă persoanelor neocupat bunuri sau venituri. Legea nr. 151/2015 permite restructurarea ratelor restante, iar debitorii pot solicita ștergerea unei părți semnificative din datorii, cu ajutorul unui administrator general.
Este important de menționat că nu toate datoriile pot fi șterse prin insolvență. Obligațiile de întreținere, pensiile alimentare și despăgubirile pentru prejudicii cauzate de fapte penale sunt excluse din acest proces. Deși insolvența personală nu reprezintă o soluție universală pentru toate datoriile, ea poate oferi o oportunitate de redresare financiară pentru cei aflați în dificultate.
În contextul nou, criza economică a dus la o scădere a consumului și la o creștere a îndatorării, iar un sondaj modern a arătat că 68% dintre români sunt îngrijorați de costul vieții. Educația financiară joacă un rol crucial în prevenirea supraîndatorării, iar mulți români nu sunt familiarizați cu opțiunile legale disponibile pentru a-și gestiona datoriile. Este esențial ca persoanele afectate să fie informate despre drepturile și posibilitățile lor, pentru a evita capcanele financiare care le pot afecta viitorul.
Comentariul referitor la „Praguri mai mari pentru faliment în criză” poate sublinia importanța ajustării legislației falimentului în contextul economic actual. Creșterea pragurilor pentru declanșarea procedurilor de faliment poate oferi companiilor un răgaz necesar pentru a se adapta la condițiile dificile, permițându-le să își restructureze datoriile și să își conserve resursele. Aceasta poate contribui la menținerea locurilor de muncă și la stabilizarea economiei în ansamblu. Totuși, este esențial ca aceste măsuri să fie însoțite de suport adecvat pentru afaceri, precum acces la finanțare și consultanță, pentru a asigura o recuperare sustenabilă pe termen lung. De asemenea, este important să se găsească un echilibru între protejarea companiilor viabile și evitarea prelungirii agoniei pentru cele care nu au perspective de redresare.