În anul 1917, trei nave au suferit soarta naufragiului în timpul Primului Război Mondial, lăsând în urmă povești fascinante și comori pierdute în adâncurile apelor. Unul dintre aceste incidente a avut loc în nordul Irlandei, când crucișătorul auxiliar britanic „Laurentic” a fost torpilat de un submarin german în timp ce transporta 40 de tone de aur și argint către SUA. Scufundarea navei a dus la pierderea majorității încărcăturii, dar în anii care au urmat, 39 de tone au fost recuperate de la o adâncime de 35 de metri. Acestea reprezentau, în valori actuale, aproximativ 3 miliarde de dolari.
În același an, un alt vas, „Washington”, a fost ținta unui submarin german ascuns în Portofino, Italia. Vasul, care transporta materiale destinate căilor ferate italiene, s-a scufundat la o adâncime de 86 de metri. În urma acestui naufragiu, șase trenuri de marfă complete, inclusiv locomotive și vagoane, au dispărut în adâncurile apelor. Încărcătura valoroasă, constând în bare de oțel, cupru și alte materiale, avea o valoare totală de 20 milioane de lire sterline la acea vreme. În 1917, această încărcătură a fost considerată definitiv pierdută, iar vasul „Washington” a fost marcat pe hărțile maritime cu o cruce neagră.
Cu toate acestea, în martie 1928, lucrările de recuperare au început cu ajutorul vaselor speciale italiene „Artiglio” și „Arpione”. Aceste eforturi au fost finalizate în 1930, iar întreaga încărcătură a fost recuperată, inclusiv partea neexplodată a torpilei germane. Astfel, comorile pierdute în adâncurile apelor au fost aduse la suprafață.
Un alt naufragiu notabil din acea perioadă a avut loc în Golful Gasconiei, când un vas de linie belgian numit „Elisabethville” a fost torpilat de un submarin german. Nava, care se afla la o adâncime de 72 de metri, transporta 12 tone de colți de fildeș, o Mare încărcătură de oțel și o ladă cu 13.000 de carate de briliante brute, evaluată la 120.000 de lire sterline. Scufundătorii italieni de pe vasul „Artiglio” au reușit să recupereze cele 12 tone de fildeș, dar exploziile care au avut loc în timpul operațiunii au dus la dispersarea definitivă a comoarei de briliante în apele adânci.
Aceste povești fascinante ale celor trei nave naufragiate în urmă cu peste 100 de ani demonstrează că adâncurile apelor ascund comori neprețuite și că eforturile de recuperare pot aduce la suprafață povești uimitoare și bogății pierdute.
