Donald Trump a exprimat, în cadrul discursului său de la ONU, nemulțumiri legate de funcționarea organizației, pe care o consideră insuficient de eficientă și slăbită. Președintele Statelor Unite a subliniat că problemele tehnice întâmpinate, precum defecțiunile scării rulante și ale prompterului, ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost ales pentru renovarea sediului ONU. Această situație pare să fi lăsat o amprentă dureroasă asupra lui Trump, care a amintit de o ofertă pe care a făcut-o în 2005 pentru a moderniza clădirea emblematică din New York.
În acel an, Trump a solicitat unei comisii a Senatului SUA să-i permită să se ocupe de renovarea clădirii, estimând că proiectul ar fi costat aproximativ 500 de milioane de dolari. El a susținut că ar fi putut oferi materiale de cea mai bună calitate, precum marmură și mahon, în contrast cu opțiunile mai ieftine și inferioare alese de ONU. Trump a criticat decizia de a se deplasa pe o altă direcție, care a dus la un cost final de aproximativ 2,3 miliarde de dolari, cu o contribuție de 488 de milioane de dolari din partea SUA.
În timpul discursului său, Trump a evidențiat faptul că ONU a avut parte de depășiri semnificative de costuri și a subliniat că soluțiile adoptate nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor. El a menționat că, în ciuda promisiunilor, clădirea nu a beneficiat de podelele de marmură pe care le-a propus. Această situație reflectă, în opinia sa, o lipsă de competență în gestionarea proiectelor de construcție.
Sediul Națiunilor Unite, donat de familia Rockefeller în 1946, a fost construit pentru a găzdui organizația internațională, iar clădirea Secretariatului a fost una dintre primele din New York care a utilizat pereți cortină din sticlă. Renovarea, începută în 2008, a inclus înlocuirea tuturor celor 5.040 de geamuri pentru a remedia problemele de etanșeitate. Această istorie a clădirii și provocările întâmpinate în renovare subliniază complexitatea gestionării unor astfel de proiecte la nivel internațional.
