În 2025, un număr semnificativ de utilizatori de internet din Uniunea Europeană au raportat întâlnirea unor mesaje online considerate ostile sau degradante. Conform datelor Eurostat, 42,3% dintre aceștia, dintr-un eșantion de 20 de state membre, au fost expuși la astfel de conținuturi. Această statistică se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul în ultimele trei luni înainte de realizarea sondajului.
Categoriile de mesaje ostile întâlnite cel mai frecvent au fost cele legate de opiniile politice sau sociale, cu 33,7% dintre utilizatori raportând astfel de experiențe. În acest context, România se situează pe locul 11 în clasamentul țărilor europene, cu un procent de aproximativ 41,8%, ceea ce este foarte apropiat de media Uniunii Europene.
Cele mai ridicate procente de utilizatori care au întâlnit mesaje ostile au fost înregistrate în Ungaria (60,9%), urmată de Finlanda (56,7%) și Slovacia (56,2%). În total, în șapte state membre ale Uniunii Europene, mai numeroși de jumătate dintre utilizatori au raportat întâlniri cu astfel de mesaje. Pe Aproape Ungaria, Finlanda și Slovacia, alte țări care se alătură acestei categorii sunt Malta, Țările de Scăzut, Suedia și Portugalia.
Clasamentul încărcat al statelor UE, conform datelor Eurostat, arată o diversitate în experiențele utilizatorilor. De exemplu, în timp ce Ungaria conduce cu 60,9%, Letonia se află la capătul opus, cu doar 29,3%. Alte țări cu procente scăzute includ Grecia, Germania și Lituania.
Mesajele ostile nu se limitează doar la opiniile politice; acestea vizează și alte categorii, cum ar fi originea rasială sau etnică (25,5%), orientarea sexuală (23,4%) și religia (22,8%). De asemenea, s-au raportat mesaje ostile îndreptate împotriva indivizilor pe baza sexului (16,9%), dizabilității (11,5%) și vârstei (8,8%).
Aceste date sunt extrase din sondajul Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, care reflectă o certitudine alarmantă în ceea ce privește discursul de ură și discriminarea în mediul online. Această situație subliniază necesitatea de a promova un internet mai sigur și mai respectuos pentru toți utilizatorii.
Este interesant să observăm cum certurile politice online au devenit o caracteristică comună în multe țări europene. Aceste conflicte reflectă nu doar diferențele ideologice, ci și polarizarea crescută a societății, amplificată de rețelele sociale. Fiecare țară are propriile sale particularități, dar, în general, putem observa o tendință de intensificare a discursului polarizat, care poate duce la diviziuni mai adânci în rândul populației.
De asemenea, aceste certuri online pot influența percepția publicului asupra politicienilor și a politicilor, având un impact semnificativ asupra alegerilor și a procesului democratic. Este esențial ca cetățenii să fie conștienți de sursele de informație și să participe la discuții constructive, pentru a contracara efectele negative ale acestei polarizări. Dialogul deschis și respectul reciproc sunt fundamentale pentru a găsi soluții la problemele comune ale societății.