Rusia respinge acuzațiile de implicare în alegerile prezidențiale din România, comparând situația cu controversa legată de alegerile din SUA din 2016. Această poziție a fost exprimată de secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, care a declarat că afirmațiile referitoare la influența Rusiei asupra rezultatelor alegerilor din România nu reflectă realitatea. Peskov a subliniat că, similar cu acuzațiile aduse de Washington în 2016, care ulterior s-au dovedit a fi nefondate, și în cazul României nu există dovezi concrete care să susțină aceste afirmații.
Pe de altă parte, autoritățile române, inclusiv procurorul general Alex Florența, au adus în discuție existența unor operațiuni hibride desfășurate de Rusia în mediul online. Aceste operațiuni ar fi început în 2022 și ar implica gestionarea de boți și conturi false de către patru companii asociate cu Rusia, având un impact asupra a peste 1,3 milioane de utilizatori. Această situație a generat îngrijorări cu privire la integritatea procesului electoral din România.
Nou, Parchetul General a finalizat un rechizitoriu într-un dosar larg la sfârșitul anului 2024, în care au fost trimise în judecată 22 de persoane, inclusiv Călin Georgescu și Horațiu Potra. Anunțul trimiterii în judecată a fost făcut pe 16 septembrie 2025, evidențiind astfel intensificarea investigațiilor legate de posibilele influențe externe asupra alegerilor din România.
Această situație subliniază complexitatea relațiilor internaționale și impactul pe care tehnologia și mediul online îl pot avea asupra democrației. În contextul modern, este esențial ca autoritățile române să rămână vigilente și să ia măsuri adecvate pentru a proteja integritatea procesului electoral și a preveni orice formă de manipulare externă. De asemenea, este important ca cetățenii să fie informați și să dezvolte o gândire critică în fața informațiilor care circulă online, pentru a putea distinge între faptele reale și dezinformare.
