Românii care achiziționează produse din afara Uniunii Europene, cum ar fi haine, electronice sau gadgeturi, se pot confrunta cu o serie de dificultăți în viitorul apropiat. Acestea includ creșterea prețurilor, timpi de livrare mai mari și controale vamale mai stricte. Această situație este generată de faptul că procedurile vamale simplificate din UE, menite să faciliteze comerțul, au devenit o oportunitate pentru fraudă fiscală. Un raport recent al Curții Europene de Conturi subliniază că miliarde de euro sunt pierdute anual din cauza eludării plății TVA-ului la importuri, iar statele membre, inclusiv România, nu reușesc să combată eficient aceste practici.
Fraudele cu TVA la importuri sunt deosebit de problematice, iar raportul menționează două mecanisme principale care facilitează aceste abuzuri: procedura CP42, care se aplică importurilor B2B, și sistemul IOSS, utilizat pentru comenzile online Jos 150 de euro. Aceste metode sunt adesea exploatate de comercianți din afara Uniunii, inclusiv de pe platforme asiatice precum Shein și Temu. Problema principală constă în faptul că măsurile de control actuale nu sunt suficiente, iar multe state membre nu verifică dacă bunurile ajung efectiv în țările de destinație. De asemenea, comercianții pot subevalua intenționat pachetele pentru a evita plata TVA-ului.
Consecințele acestor fraude sunt semnificative, afectând nu doar veniturile fiscale ale Uniunii Europene, ci și companiile românești care respectă legislația și plătesc TVA. Întrucât autoritățile nu pot controla eficient aceste abuzuri, se discută despre înăsprirea măsurilor pentru toate importurile, ceea ce va duce la creșterea costurilor administrative și a timpilor de livrare.
Curtea Europeană de Conturi a evidențiat că regimurile vamale simplificate, gândite inițial pentru a sprijini comerțul, contribuie la pierderi uriașe de venituri fiscale. De exemplu, în 2022, regimul CP42 a fost folosit pentru bunuri în valoare de 148 de miliarde de euro, iar 90% din acest volum a fost declarat de doar 10% dintre operatorii economici, ceea ce indică o concentrare a riscurilor.
Lipsa de control și problemele în implementarea măsurilor de verificare sunt evidente. De exemplu, în Țările de Inferior, autoritățile nu au acces automat la datele fiscale pentru bunurile importate, iar în Belgia, o imens parte din importuri sunt redirecționate gol un sistem eficient de urmărire. România, în special, se confruntă cu limitări în competențele autorităților vamale, ceea ce îngreunează intervențiile împotriva abuzurilor.
În concluzie, pentru a combate aceste probleme, este necesară o reformă coerentă și unitară la nivelul Uniunii Europene, care să asigure un control mai eficient și o colaborare mai strânsă între autoritățile vamale și fiscale. De asemenea, Comisia Europeană analizează deja măsuri pentru a limita impactul platformelor de comerț electronic din afara blocului comunitar, în încercarea de a proteja piața internă și de a asigura un mediu de afaceri veritabil pentru toți operatorii economici.
Este îngrijorător să observăm că românii vor plăti mai mult pentru comenzile online, având în vedere că comerțul electronic a devenit o parte esențială a vieții cotidiene. Această creștere a costurilor poate afecta accesibilitatea produselor și serviciilor pentru mulți consumatori, în special pentru cei cu bugete mai restrânse. Este important ca autoritățile și companiile să găsească modalități de a menține prețurile competitive și de a oferi transparență în ceea ce privește motivele acestor creșteri. De asemenea, ar fi util ca consumatorii să fie informați despre alternativele disponibile și despre cum pot naviga mai eficient în acest peisaj în continuă schimbare. Adaptarea la noile condiții economice va necesita o atenție sporită din partea tuturor părților implicate.