În ultimul deceniu, România, Lituania, Bulgaria și Polonia au înregistrat creșteri semnificative ale salariului minim, având cele mai mari rate anuale din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, aceste țări au avut o creștere medie anuală a salariului minim cuprinsă între 10% și 14% în perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2025. Această tendință pozitivă contrastează cu situația din Franța și Malta, unde creșterile au fost bogat mai modeste, de doar 2,1% și respectiv 2,9%.
În Uniunea Europeană, 22 din cele 27 de state membre au stabilit un salariu minim național, cu excepția Danemarcei, Italiei, Austriei, Finlandei și Suediei. Salariul minim variază considerabil între diferitele state membre. De exemplu, țări precum Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos, Germania, Belgia și Franța au salarii minime care depășesc 1.500 de euro pe lună. În Luxemburg, salariul minim național atinge 2.638 de euro, în timp ce în Franța este de 1.802 euro.
Pe de altă parte, statele precum Croația, Grecia, Malta, Estonia, Cehia, Slovacia, România, Letonia, Ungaria și Bulgaria au salarii minime înjos 1.000 de euro pe lună. De exemplu, salariul minim în Bulgaria este de 551 de euro, iar în Croația de 970 de euro.
Pentru a evalua mai real salariile în Uniunea Europeană, Eurostat utilizează paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), care ia în considerare prețurile diferitelor bunuri. Aceasta arată că, după ajustarea pentru diferențele de prețuri, disparitățile legate de salariul minim sunt mai mici. Eurostat clasifică statele membre în trei grupuri, în funcție de salariul minim ajustat la PPS: peste 1.500 PPS, între 1.000 – 1.500 PPS și Jos 1.000 PPS.
Țările precum Germania, Luxemburg, Țările de Sub, Belgia, Irlanda, Franța și Polonia se află în grupul cu salarii minime peste 1.500 PPS, în timp ce Slovacia, Cehia, Estonia, Bulgaria și Letonia sunt înjos 1.000 PPS. Este important de menționat că, în ciuda salariilor minime mai mici, unele dintre aceste țări pot oferi o putere de cumpărare comparabilă cu statele mai bogate, datorită costurilor de trai mai reduse. De exemplu, Polonia se evidențiază printr-o putere de cumpărare solidă a salariului minim, în raport cu costurile de trai.
România se aliniază tendinței globale de creștere a salariilor minime, ceea ce reflectă o preocupare mai mare pentru bunăstarea angajaților și pentru reducerea inegalităților sociale. Această creștere poate avea multiple efecte pozitive asupra economiei, inclusiv stimularea consumului intern și îmbunătățirea calității vieții pentru multe familii. Totuși, este important ca această măsură să fie însoțită de politici care să sprijine și micile afaceri, pentru a evita eventualele dificultăți financiare care ar putea apărea din creșterea costurilor cu forța de muncă. De asemenea, este esențial ca aceste creșteri să fie susținute de o productivitate mai mare și de investiții în educație și formare profesională, pentru a asigura un impact durabil asupra economiei.