Modern, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a stârnit un val de controverse în Parlament. Intitulată „Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”, moțiunea a fost respinsă în plenul Camerei Deputaților. Din totalul de 302 voturi, 87 au fost pentru, 200 împotrivă, iar 15 s-au abținut, ceea ce a demonstrat că inițiativa nu a reușit să strângă suficiente voturi pentru a fi adoptată.
Parlamentarii AUR au argumentat că securitatea energetică a României este în pericol, invocând o creștere semnificativă a importurilor de energie electrică în prima jumătate a anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Aceștia au subliniat că România a devenit net importatoare de energie, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh, ceea ce expune economia și consumatorii la fluctuații de preț și riscuri sistemice. De asemenea, au menționat că prețurile pe piața spot au crescut, România fiind printre țările cu cele mai mari tarife din Uniunea Europeană.
În contextul acestor afirmații, AUR a subliniat importanța hidroenergiei ca sursă stabilă și curată de energie, esențială pentru echilibrarea rețelei electrice și limitarea volatilității prețurilor. Cu toate acestea, ei au acuzat guvernul de blocarea proiectelor hidroenergetice, afirmând că mesajele publice actuale descurajează dezvoltarea acestui sector vital.
În cadrul dezbaterii moțiunii, Diana Buzoianu a respins acuzațiile, afirmând că AUR își dorește o întoarcere la practicile din trecut, când hidrocentralele erau construite neocupat respectarea legislației. Ministrul a subliniat că România respectă legislația europeană și că orice modificare a acesteia trebuie să fie realizată prin canale legale. Buzoianu a explicat că există procese în instanță legate de acordurile de mediu pentru hidrocentrale, cum ar fi cele de la Bumbești și Răstolița, și a subliniat că Ministerul Mediului nu poate interveni în justiție.
Această situație evidențiază tensiunile dintre necesitatea de a asigura securitatea energetică a țării și respectarea legislației de mediu, un aspect crucial în contextul dezvoltării durabile. Respingerea moțiunii a fost un pas important în menținerea echilibrului între aceste două priorități.
