Nou, un caz controversat a stârnit discuții intense în România, după ce prim-procurorul Parchetului de pe Aproape Judecătoria Babadag a decis clasarea unui dosar în care un cetățean din județul Tulcea era acuzat de incitare la ură etnică. Acesta a fost implicat într-un incident pe platforma TikTok, unde a folosit un limbaj extrem de ofensator la adresa comunității maghiare din România. În postarea sa, Nicolae Vădineanu a adresat insulte și a făcut comentarii provocatoare, care au fost interpretate de organele de cercetare penală ca fiind „sarcastice” și parte din libertatea de exprimare.
Decizia de clasare a fost susținută prin invocarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale a României, deși aceste referințe nu aveau legătură directă cu cazul în cauză. Incidentul a fost declanșat pe 6 mai 2025, când Vădineanu a postat un mesaj video intitulat „Mesaj pentru bozgori din România”, în care își exprima furia față de ungurii din țară, folosind un limbaj extrem de vulgar și jignitor.
Plângerea împotriva lui Vădineanu a fost depusă de Tamas Sandor, fost deputat UDMR, care a invocat articolul 369 din Codul Penal, referitor la incitarea la violență, ură sau discriminare. Totuși, inspectorul de Poliție Alexandru Pitariu, care a investigat cazul, a propus clasarea, argumentând că nu a existat o instigare directă la violență, ci mai degrabă o exprimare a frustrărilor personale ale autorului.
Referatul întocmit de polițist a fost criticat pentru confuzia între cele două infracțiuni distincte prevăzute de Codul Penal: instigarea publică și incitarea la ură. De asemenea, inspectorul nu a audiat făptașul și a făcut speculații personale despre intențiile acestuia, considerând că mesajul reprezenta o „descărcare emoțională” mai degrabă decât o incitare reală.
Decizia de clasare a fost susținută de prim-procurorul Gabriela Rugea, care a considerat că argumentele din referat erau suficiente. Aceasta a refuzat să ofere detalii suplimentare jurnaliștilor, invocând o eroare materială în citarea jurisprudenței relevante. În acest context, cazul a deasupra întrebări serioase despre limitele libertății de exprimare și despre modul în care autoritățile interpretează și aplică legea în astfel de situații delicate.
