Fostul președinte Klaus Iohannis a intrat în istoria României printr-o situație fără precedent, devenind primul șef de stat evacuat de ANAF dintr-un imobil. Pe 1 octombrie 2025, agenția de administrare fiscală a acționat pentru a recupera o datorie semnificativă pe care Iohannis și soția sa, Carmen, o au față de stat. Aceștia trebuie să restituie aproximativ 4,7 milioane de lei, echivalentul a aproape de un milion de euro, sumă ce include chirii, dobânzi și penalități. Datoriile provin din veniturile obținute dintr-o jumătate de spațiu comercial retrocedat între 2001 și 2015, care a fost ulterior recuperat de stat.
Conform declarațiilor lui Adrian Nica, șeful ANAF, fostul președinte nu a arătat intenția de a plăti datoria, solicitând în schimb informații suplimentare despre modul în care a fost calculată suma datorată. În acest context, ANAF a decis să inițieze acțiuni legale împotriva soților Iohannis, solicitând măsuri asiguratorii asupra bunurilor acestora pentru a recupera prejudiciul.
Pe 3 octombrie, ANAF a confirmat oficial preluarea cotei de jumătate din imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, care aparținea familiei Iohannis. Procedura a fost realizată prin schimbarea yalei ușii și întocmirea unui proces-verbal, în absența foștilor proprietari. Deși Iohannis și soția sa au fost notificați, aceștia nu s-au prezentat la predare, ceea ce a permis agenției să acționeze conform legii.
ANAF a subliniat că preluarea a avut loc în conformitate cu reglementările legale, ca urmare a unei moșteniri vacante, prin care statul român a devenit coproprietar al imobilului. Această situație a stârnit un val de reacții în spațiul public, având în vedere statutul fostului președinte și implicațiile legale ale acțiunilor ANAF.
Astfel, cazul lui Klaus Iohannis devine un exemplu semnificativ al modului în care datoriile fiscale pot afecta chiar și cei mai înalți oficiali ai statului, subliniind importanța respectării obligațiilor financiare față de stat.
