Decizia Curții de Apel București de retragere a mandatului european de arestare pe numele Alinei Bica marchează un moment important în cazul fostei șefe a DIICOT. Pe 3 octombrie 2025, instanța a stabilit că pedeapsa de patru ani de închisoare, pronunțată inițial în 2016, a fost executată integral. Această hotărâre vine în urma unei contestații la executare, care a fost admisă de judecătorii din cadrul Biroului de Executări Penale.
Alina Bica, care se află în prezent în Italia, a fost subiectul unui mandat european de arestare emis de Tribunalul București, dar autoritățile italiene au refuzat să execute acest mandat, recunoscând în schimb pedeapsa pe teritoriul lor. În urma deciziei recente a Curții de Apel, magistrații au dispus și retragerea documentelor de urmărire emise pe numele acesteia, inclusiv a mandatului european de arestare.
Sentința pronunțată de instanță a fost influențată de o hotărâre anterioară a Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a clarificat aplicarea deciziilor penale în astfel de cazuri. Aceasta a fost o etapă crucială în procesul juridic al Alinei Bica, care a fost condamnată pentru favorizarea infractorului. În noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul său, ceea ce a dus la emiterea mandatului de arestare.
Ministerul Justiției a informat, în mai 2023, despre situația „fugarilor” români, menționând că mandatul european de arestare a fost emis pentru a asigura executarea pedepsei de patru ani de închisoare. Cu toate acestea, autoritățile italiene au decis să nu execute mandatul, stabilind în schimb măsuri de probațiune pentru Alina Bica.
Decizia Curții de Apel București este definitivă și încheie un capitol tumultuos din viața profesională și personală a Alinei Bica, care a fost o figură proeminentă în sistemul de justiție românesc. Aceasta deschide, de asemenea, noi perspective pentru viitorul său, având în vedere că a reușit să evite executarea pedepsei cu închisoarea.
