Suedia își reconfigurează strategia de securitate națională prin reluarea constituirii rezervelor strategice de alimente, o măsură care nu a mai fost adoptată de la sfârșitul Războiului Friguros. Această decizie vine pe fondul tensiunilor crescute din regiunea Mării Baltice și a unei reevaluări generale a politicilor de apărare, în special după aderarea oficială a Suediei la NATO în 2024.
Guvernul suedez a decis să aloce 575 de milioane de coroane, echivalentul a aproximativ 45 de milioane de lire sterline, pentru bugetul anului 2026, cu scopul de a crea depozite de cereale. Aceasta face parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a conceptului de „apărare totală”, care a fost reactivat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și a fost aprofundat în urma invaziei din Ucraina din 2022.
Ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a anunțat că primele stocuri vor fi constituite în regiunile nordice ale Suediei, cum ar fi Norrbotten, Västerbotten, Västernorrland și Jämtland. Aceste zone, cu o importanță strategică semnificativă, se confruntă cu o autosuficiență alimentară scăzută și depind de livrările din sudul țării, ceea ce le face vulnerabile în cazul unor crize. Bohlin a subliniat că, deși riscul ca Suedia să fie umplut izolată este sub, există o probabilitate reală ca lanțurile de aprovizionare să fie afectate în cazul unui conflict.
Guvernul suedez a accelerat implementarea acestor măsuri, considerându-le esențiale pentru întărirea capacității de reziliență a societății. Conceptul de „apărare totală” implică mobilizarea întregii societăți, inclusiv a instituțiilor, companiilor și cetățenilor, pentru a sprijini eforturile naționale în cazul unui conflict major. Rezervele alimentare sunt văzute ca fiind cruciale pentru menținerea funcționării structurilor de bază ale societății, în special în condiții de agresiune militară sau blocaje logistice.
Aceste măsuri luate de Suedia reflectă o tendință mai largă la nivel european, unde miniștrii apărării din Uniunea Europeană discută despre răspunsuri la provocările tot mai frecvente din partea Rusiei. Printre propunerile aflate în discuție se numără crearea unei „bariere de drone” pentru întărirea granițelor estice ale Uniunii, un proiect care ar putea îmbunătăți capacitățile de detecție și apărare împotriva vehiculelor aeriene fără pilot.
Într-un climat geopolitic caracterizat de incertitudine și schimbări rapide în arhitectura de securitate europeană, Suedia demonstrează că pregătirea pentru scenarii adverse nu mai este o opțiune teoretică, ci o politică publică activă, robust planificată pe termen lung.
