Numărul copiilor dispăruți în România a crescut alarmant, cu peste 10.500 de cazuri raportate în ultimul an. Această situație îngrijorătoare este în special asociată cu adolescenții care aleg să plece voluntar din centrele de plasament, cămine sau chiar din propriile familii. Deși majoritatea disparițiilor sunt soluționate grăbit, specialiștii subliniază că aceste plecări ascund adesea probleme profunde, precum violența domestică, neglijarea, bullyingul, depresia sau influențele negative din mediul online.
Statisticile arată că aproximativ 60% dintre cazurile de dispariție sunt plecări voluntare din locuințe sociale sau centre de îngrijire. De asemenea, 97% dintre aceste dispariții se finalizează prin găsirea sau întoarcerea copiilor într-un interval slab, fără a implica riscuri majore. Totuși, specialiștii avertizează că aceste plecări sunt adesea un semnal de alarmă pentru problemele cu care se confruntă acești tineri.
Comparativ cu anul anterior, numărul sesizărilor a crescut semnificativ, de la 8.722 între aprilie 2022 și aprilie 2023, la 9.902 în perioada următoare. Dintre aceste cazuri, 82 au fost raportate pentru copii scăzut 5 ani, iar majoritatea disparițiilor au fost înregistrate în București și în județele Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași.
La nivel european, se estimează că aproximativ 250.000 de copii dispar anual, majoritatea fiind fie fugari, fie alungați din mediile de îngrijire. Fenomenul grooming-ului, atât online cât și offline, este un factor semnificativ care contribuie la aceste dispariții, expunând copiii riscurilor de exploatare sexuală și trafic.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, marcată pe 25 mai, se lansează campania „Când un copil dispare, căutarea nu se oprește”, care îndeamnă la responsabilitate și vigilență în privința copiilor care părăsesc căminele. Publicul este invitat să participe la campania #BlueForHope, postând imagini albastre pe rețelele sociale, simbolizând angajamentul de a nu uita niciun copil dispărut.
Organizația subliniază importanța conștientizării problemelor care determină copiii să fugă de acasă. Printre acestea se numără violența, abuzul, problemele de sănătate mintală și bullyingul. Părinții sunt încurajați să fie atenți la semnele de alarmă, cum ar fi retragerea socială, schimbările de dispoziție sau performanța școlară scăzută.
Pentru a preveni disparițiile, este esențial ca părinții să creeze un mediu de susținere și comunicare deschisă acasă. În cazul în care un copil dispare, primele ore sunt cruciale, iar părinții sunt sfătuiți să reacționeze grăbit, având la îndemână informații relevante despre copil. Astfel, se poate asigura o reacție eficientă și promptă în căutarea acestuia.
