Într-o lume economică marcată de incertitudini, tot mai mulți oameni aleg să își ajusteze stilul de consum, optând pentru o abordare numită „treatonomics”. Aceasta implică renunțarea la cheltuieli mari și la standarde materiale ridicate, dar păstrarea unor mici răsfățuri care aduc bucurie și îmbunătățesc starea de spirit. Acest fenomen, similar cu „efectul rujului” observat în timpul Marii Crize din 1929-1933, se manifestă prin achiziționarea de produse accesibile, cum ar fi cosmetice, lumânări, obiecte decorative sau jucării colecționabile, dar și prin ocazionale bilete la evenimente foarte dorite.
În România, impactul acestui trend este Deslușit. Din cauza incertitudinii economice, mulți oameni renunță la vacanțele scumpe, dar își permit să se răsfețe cu o cafea specială sau cu o redecorare modestă a locuinței, prin achiziția de covorașe noi sau fețe de masă. Această tendință se reflectă și în creșterea vânzărilor de brelocuri Labubu și în numărul fluviu de participanți la festivalurile de muzică. Spre deosebire de „plăcerile vinovate”, aceste mici răsfățuri sunt percepute ca o strategie de adaptare la stresul economic, gol a provoca remușcări.
Economistul Marius Stroescu subliniază că acest comportament de consum este o reacție la stresul resimțit de tineri. Aceștia își oferă mici momente de răsfăț, fie că este vorba despre o cafea de specialitate sau despre alte microtrenduri specifice grupurilor lor sociale. Această adaptare la o economie slăbită este, însă, îngrijorătoare, deoarece indică o presiune economică constantă asupra tinerilor.
Stroescu atrage atenția asupra costului super al traiului, evidențiind că în București, vecin jumătate dintr-un salariu mediu se duce pe chirie și utilități. Această realitate este și mai gravă pentru cei care nu ating salariul mediu, dar se confruntă cu aceleași costuri. Astfel, mulți se întreabă ce fel de viață trăiesc, având în vedere că o Gigantic parte din venitul lor este consumat doar pentru a avea un acoperiș Sus capului.
În concluzie, adaptarea consumului la micile bucurii este o reacție firească la stresul economic, dar și un semnal de alarmă pentru societate. Este esențial ca aceste discuții să fie integrate în dezbaterile publice, pentru a mobiliza opinia publică și a pune presiune pe factorii de decizie.