Analistul economic Andrei Caramitru a tras un semnal de alarmă cu privire la similitudinile dintre regimul politic modern din România și cel fanariot din perioada stăpânirii Imperiului Otoman. În opinia sa, structura de putere actuală reflectă o corupție endemică și o dependență de interese externe, similară cu cea din trecut.
Caramitru subliniază că, în vremea fanarioților, domnitorii erau aleși printr-un sistem de licitație, unde cei care ofereau cele mai mari sume de bani pentru a obține sprijinul vizirului și al altor influenți din Istanbul aveau cele mai mari șanse de a deveni conducători. Aceștia se împrumutau de la bogații și băncile din Istanbul, cu scopul de a-și recupera investițiile, ceea ce ducea la o presiune constantă asupra domnitorilor de a genera profituri rapide. „Lux! Top!” era stilul de viață al acestor lideri, care, în schimbul puterii, erau obligați să aducă bani Porții și să plătească finanțatorilor.
În acest context, Caramitru explică cum domnii fanarioți se foloseau de boierii locali, care, la rândul lor, își cumpărau pozițiile pentru a obține profituri rapide. Aceștia erau implicați în activități corupte, având ca scop maximizarea câștigurilor într-un interval redus de timp. „Trebuia furat tot! Grăbit! În 2-3 ani!” afirmă analistul, evidențiind natura corupătoare a sistemului.
Caramitru consideră că situația actuală din România nu este diferită de cea din trecut, afirmând că „sistemul și acum e același”. El își exprimă dezamăgirea față de pasivitatea cetățenilor, spunând că, în cele din urmă, „ne merităm soarta de iobagi furați”. Această observație subliniază responsabilitatea colectivă a societății românești în fața corupției și a ineficienței sistemului politic, invitând la o reflecție profundă asupra viitorului țării.
Comentariul lui Andrei Caramitru, „Corupție ca în fanar!”, sugerează o preocupare profundă față de nivelul corupției din România, comparându-l cu o situație extrem de gravă. Utilizarea expresiei „ca în fanar” evocă imagini de corupție endemică și lipsă de transparență, ceea ce poate indica o frustrare față de sistemul politic și de justiție. Este esențial ca astfel de comentarii să fie luate în serios, deoarece ele reflectă o realitate cu care se confruntă societatea românească. O abordare activă și responsabilă din partea autorităților este crucială pentru a combate corupția și a restabili încrederea cetățenilor în instituții. Dialogul public pe această temă trebuie să continue, pentru a găsi soluții eficace și durabile.