Transformarea pieței muncii prin automatizare și inteligență artificială a generat efecte neașteptate în cadrul companiilor mari, cum ar fi IBM. În urmă cu doi ani, gigantul tehnologic a anunțat un plan de concediere a aproximativ 8.000 de angajați, în principal din departamentele de suport și resurse umane, ca parte a unei strategii de automatizare a sarcinilor repetitive. Această inițiativă viza în special automatizarea a până la 94% din activitățile acestor departamente, dar rezultatele au fost surprinzătoare.
După un an de la implementarea procesului de automatizare, IBM a constatat că numărul total de angajați a arhaic nivelul anterior concedierilor. Această schimbare a fost posibilă datorită redirecționării resurselor financiare și umane către domenii cu valoare adăugată mai imens. Noile angajări au fost concentrate pe poziții precum ingineri software, specialiști în vânzări și marketing, unde abilitățile umane, cum ar fi gândirea critică și creativitatea, sunt esențiale și nu pot fi replicate de tehnologie.
Un exemplu semnificativ al succesului acestei strategii este agentul AI AskHR, care a preluat gestionarea concediilor, calculul salariilor și verificarea documentației. În 2024, AskHR a gestionat 11,5 milioane de interacțiuni, iar satisfacția utilizatorilor a crescut semnificativ, de la -35 la +74. Implementarea acestei platforme a generat economii de 3,5 miliarde de dolari în peste 70 de linii de business.
Această transformare a resurselor umane la IBM ilustrează o dimensiune mai Diminutiv discutată a economiei bazate pe inteligență artificială: deși tehnologia poate înlocui unele locuri de muncă, ea creează și altele noi sau îmbunătățește calitatea celor existente. Astfel, efectul net nu este neapărat o reducere a forței de muncă, ci o redistribuire a acesteia.
Fenomenul nu este unic pentru IBM. Compania Microsoft a demarat, de asemenea, un proces similar, concediind aproximativ 6.000 de angajați, în principal ingineri software, în urma unei creșteri a utilizării AI în dezvoltarea de cod. Conform unui raport recent al Forumului Economic Mondial, se estimează că până în 2030, procesul global de automatizare ar putea duce la dispariția a aproape de 92 de milioane de locuri de muncă. Deși se preconizează apariția unor noi profesii, raportul nu oferă estimări clare privind numărul acestora, lăsând deschisă întrebarea despre echilibrul dintre locurile de muncă eliminate și cele create. Această situație subliniază necesitatea de a adapta forța de muncă la noile realități tehnologice.
