În anul 1939, o ştire fascinantă a captat atenţia publicului, dezvăluind descoperirea unui tezaur impresionant în Cetatea Dinogeţia din judeţul Tulcea. Şantierele arheologice din Dobrogea erau în plină activitate, iar cercetătorii aduceau la lumină tot mai multe dovezi despre trecutul românesc.
Cetatea Dinogeţia, cunoscută şi sub numele de Dinoguttia, era un important punct de referinţă în istoria noastră. Lucrările de săpături au început în data de 15 iulie 1939, sub conducerea profesorului Gh. Ştefan, fost membru al Şcolii Române din Roma. Acest recent şantier făcea parte dintr-un program deschis de cercetări arheologice iniţiat şi susţinut de profesorul Constantin Giurescu. Aşezată în nordul Dobrogei, în faţa Galaţilor, Cetatea Dinogeţia se afla pe o insulă în apropierea dealului Bugeacului, într-o poziţie strategică izolată.
Descoperirile până în acel moment sugerau că Dinogeţia a fost un important punct de sprijin pentru străjile imperiului Bizanţului de-a lungul Dunării, în faţa invaziilor din sudul Basarabiei. Cetatea a existat cel puţin până în mijlocul secolului al XI-lea.
Săpăturile aveau ca scop dezvelirea zidurilor cetăţii. Până în acel moment, au fost scoase la iveală latura estică cu poarta dublă şi turnurile de pază, turnurile de sud-est şi nord-est, precum şi latura nordică. Ruinele dezgropate erau impresionante, cu ziduri groase de 3 metri şi înalte de 5 metri. Un aspect deosebit de important era reprezentat de obiectele descoperite, printre care se numărau ţigle cu ştampila Legiunei I. Jovia, care avea grijă de cetate, ceramică romană şi bizantină smălţuită sau ornamentată, fibule de bronz, sticlărie, în special brăţări de sticlă albastră, şi multe altele. Toate acestea ne ofereau o imagine interesantă a vieţii romane şi bizantine pe acest teritoriu, începând cu secolul al III-lea sau al IV-lea d.Hr.
Cu toate acestea, cea mai importantă descoperire, considerată chiar senzaţională, era tezaurul format din 106 monede bizantine de aur, de o frumuseţe rară. Dintre acestea, 103 purtau efigia împăratului Vasile al II-lea şi a fratelui său Constantin al VIII-lea (976-1025), chipul lui Roman al III-lea (1028-1034) şi alte două pe al lui Constantin al IX-lea Monahul (1042-1055).
Această descoperire uluitoare a adus lumină asupra istoriei îndepărtate a Dobrogei şi a importanţei sale în contextul imperiului Bizanţului. Tezaurul de la Dinogeţia a devenit un simbol al bogăţiei şi frumuseţii trecutului românesc, demonstrând încă o dată cât de valoroasă este moştenirea noastră culturală.