Într-o noapte înghețat și geroasă de noiembrie din anul 1718, regele Carol al XII-lea al Suediei, cunoscut pentru curajul său și pentru numeroasele bătălii pe care le-a dus împotriva inamicilor, se afla în mijlocul asediului de la Fredriksten. În timp ce inspecta trupele sale, un singur glonț a pătruns cu precizie în craniul său, de la partea stângă a frunții până în partea dreaptă, provocând o explozie de materie osoasă și cerebrală care l-a ucis pe loc pe acest conducător considerat „invincibil”.
Moartea misterioasă a regelui a stârnit dezbateri aprinse timp de trei secole, mulți istorici întrebându-se dacă acesta a fost victima unui asasinat comandat de propriii săi oameni, epuizați de războaiele sale interminabile, sau dacă a fost doar o coincidență nefericită a unui glonț rătăcit în haosul unei lupte sau chiar o crimă jos acoperire orchestrată de puteri străine.
În anul 1917, odată cu deschiderea capului său conservat în mod straniu, oamenii de știință au putut vedea traiectoria devastatoare a glonțului care i-a pus capăt vieții regelui Carol al XII-lea. Această descoperire a reaprins controversele printre istorici, unii susținând că regele a fost eliminat de inamicii săi, în timp ce alții consideră că a fost victima propriei sale ambiții nesăbuite.
Carol al XII-lea a fost rege al Suediei începând din anul 1697 și a condus țara până în 1718, când a fost ucis în asediul de la Fredriksten. La vârsta de doar 15 ani, el a urcat pe tronul Suediei după moartea tatălui său și a condus țara într-o serie de lupte împotriva Rusiei, Saxoniei și Danemarcei-Norvegiei în cadrul Marele Război al Nordului.
Astfel, moartea regelui Carol al XII-lea rămâne un mister și în prezent, iar fotografiile înfiorătoare de la autopsia din 1917 au expus în sfârșit adevărul macabru despre acest eveniment tragic din istoria Suediei.
