Un proiect ambițios propune eliminarea impozitelor pe salariul minim din România, o idee care a generat discuții intense în mediul fiscal. În prezent, salariul minim brut din România pentru 2025 este de 4.050 lei, iar taxele asociate acestuia sunt considerabile. Acestea includ un impozit pe venit de 10%, contribuții la asigurările sociale de 25% și contribuții la sănătate de 10%, plus o contribuție asiguratorie pentru muncă de 2,25%. Astfel, totalul impozitelor ajunge la 47,25%. Deși angajatorii beneficiază de o facilitate care permite scutirea de taxe pentru 300 de lei din salariul brut în primii doi ani de angajare, povara fiscală rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
O analiză realizată de KPMG în 2024 a evidențiat că România se află pe primul loc în ceea ce privește taxele pe salariul minim în Uniunea Europeană, comparativ cu țări precum Slovacia, Bulgaria, Polonia și Ungaria, unde impozitele sunt semnificativ mai mici. Deși propunerea de a elimina taxele pe salariul minim nu a reușit să câștige susținerea politică necesară, mulți analiști consideră că o reducere a poverii fiscale ar putea stimula economia și ar putea încuraja românii să revină în țară.
Claudiu Năsui, unul dintre inițiatorii acestei idei, a subliniat că o implementare graduală a măsurii ar putea avea efecte benefice pe termen lung, inclusiv creșterea salariilor și activarea forței de muncă. El a propus ca, inițial, să se aplice scutiri de taxe pe un sfert din salariul minim, urmând ca această măsură să fie extinsă treptat. Năsui a subliniat că, pentru a face posibilă o astfel de reformă, statul ar trebui să reducă semnificativ cheltuielile, nu doar pe cele legate de pensiile magistraților, ci în general.
Criticând actuala guvernare, Năsui a evidențiat că majoritatea măsurilor de reducere a deficitului bugetar se bazează pe creșterea impozitelor, ceea ce nu va conduce la o dezvoltare sustenabilă. El a comparat situația cu implementarea cotei unice de impozitare, când s-au exprimat temeri similare cu privire la încasările bugetare, care, în cele din urmă, nu s-au prăbușit. Concluzionând, Năsui a subliniat că o economie sănătoasă nu poate fi construită prin creșterea impozitelor, ci prin stimularea activității economice și a forței de muncă.
