Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi va fi reglementată mai strict, iar neîndeplinirea acestor obligații poate deveni infracțiune. Nou, parlamentarii USR au inițiat un proiect de lege care prevede sancțiuni severe pentru conducătorii instituțiilor publice care nu acționează în vederea recuperării sumelor stabilite de Curtea de Conturi. Deși majoritatea instituțiilor iau măsurile recomandate, se constată că puține dintre ele urmăresc efectiv implementarea acestora pentru a recupera banii.
Proiectul legislativ, propus de deputații USR Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Dumitru Văduva, Simona Spătaru și Ciprian Rus, prevede pedepse cu închisoarea de până la cinci ani pentru directorii de instituții care nu se implică activ în recuperarea prejudiciilor identificate de Curtea de Conturi. Oana Murariu a subliniat că prejudiciul total descoperit de Curtea de Conturi în ultimul an se ridică la peste 758 de milioane de lei, iar lipsa de responsabilitate în recuperarea acestor sume este inacceptabilă. „Banii publici sunt ai cetățenilor și trebuie să fie protejați”, a declarat aceasta.
Proiectul legislativ propune ca atât neaplicarea măsurilor recomandate, cât și neurmărirea lor să fie considerate infracțiuni. În plus, se elimină posibilitatea sancționării doar cu amendă penală, iar limitele de pedeapsă sunt majorate, închisoarea variind acum de la 1 la 5 ani, comparativ cu intervalul anterior de 3 luni până la 1 an. De asemenea, se introduce o pedeapsă complementară care interzice ocuparea unei funcții de conducere în cadrul unei instituții publice, având în vedere că infracțiunea a fost comisă prin gestionarea defectuoasă a fondurilor publice.
Aceste măsuri sunt menite să asigure o responsabilizare mai Mare a autorităților publice în ceea ce privește gestionarea banilor publici și să stimuleze o acțiune reală în recuperarea prejudiciilor, contribuind astfel la o mai bună transparență și integritate în administrația publică.
USR (Uniunea Salvați România) solicită pedepse pentru șefii instituțiilor, ceea ce sugerează o preocupare crescută pentru responsabilitatea și transparența în conducerea acestora. Această poziție poate fi interpretată ca un semnal că partidul își dorește o reformă a sistemului de conducere al instituțiilor publice, astfel încât cei care nu își îndeplinesc atribuțiile sau care comit abuzuri să fie trași la răspundere. Este important ca astfel de apeluri să fie susținute de măsuri concrete și de un cadru legislativ care să permită sancționarea eficientă a celor care încalcă legea sau norme etice. Totodată, o astfel de inițiativă poate contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, dar este esențial ca procesul să fie unul transparent și just, pentru a evita abuzurile și pentru a asigura un climat de stabilitate în administrația publică.