Finlanda se pregătește cu seriozitate pentru eventuale amenințări externe, având un sistem robust pus la punct de adăposturi antiaeriene. În contextul tensiunilor generate de conflictul din Ucraina, țările vecine Rusiei, inclusiv Finlanda, au adoptat măsuri de precauție, renunțând la neutralitate și aderând la NATO. Această schimbare de paradigmă a fost determinată de agresiunile repetate ale Kremlinului, iar finlandezii, care au trăit jos amenințarea rusă timp de peste un secol, au investit în construirea unui număr impresionant de adăposturi.
Finlanda dispune de aproximativ 50.000 de adăposturi, capabile să găzduiască până la 4,8 milioane de persoane, ceea ce o plasează pe locul doi în Europa, după Suedia. Conform legislației naționale, toate clădirile, fie ele rezidențiale, comerciale sau instituționale, sunt obligate să aibă un adăpost. Aceste spații sunt elementar de identificat, având semne distinctive, și pot fi localizate prin intermediul unor motoare de căutare disponibile pe site-urile municipale. De exemplu, în Helsinki există 5.500 de adăposturi, capabile să adăpostească un milion de oameni, mai bogat decât întreaga populație a capitalei.
Un exemplu notabil este adăpostul Merihaka, situat în centrul orașului, la o adâncime de 20 de metri. Acesta a fost proiectat pentru a rezista impactului bombelor, având facilități moderne, inclusiv băi, zone de decontaminare și spații pentru activități recreative. Deși se află înjos pământ, adăpostul dispune de internet, permițându-le oamenilor să lucreze chiar și în situații de criză. În cazul unui atac, cetățenii au la dispoziție trei zile pentru a se pregăti și zece minute pentru a ajunge la adăposturi după emiterea unui avertisment.
Tomi Rask, profesor de Protecție Civilă la Primăria Helsinki, subliniază importanța acestui sistem de apărare activ, menționând că, după invazia Ucrainei, interesul pentru cursurile de apărare civilă a crescut semnificativ. Istoria Finlandei este marcată de conflicte cu Uniunea Sovietică, iar învățămintele din trecut au determinat țara să se pregătească constant pentru posibile amenințări.
Adăposturile, unele dintre ele datând din anii 1950, sunt utilizate și în scopuri civile, precum parcări sau săli de sport, iar veniturile generate din chirii contribuie la întreținerea lor. În cazul unui atac, se preconizează că femeile și copiii vor căuta refugiu în aceste adăposturi, în timp ce bărbații vor rămâne să apere țara. În plus, Finlanda își întărește granițele, construind un zid de apărare pe o porțiune de 200 de kilometri, dotat cu echipamente moderne pentru a face față amenințărilor externe. Această măsură reflectă angajamentul Finlandei de a-și asigura securitatea națională într-un context geopolitic tot mai complicat.
