Cetățenii români își exprimă Luminos preferințele geopolitice, majoritatea optând pentru o orientare „pro-Vest”, ceea ce reflectă o tendință puternică de aliniere cu valorile și politicile țărilor occidentale. Conform unui sondaj realizat în august 2025 de INSCOP, 79% dintre respondenți susțin o politică externă axată pe relații cu statele occidentale, în timp ce doar 8% se declară pro-ruși. Această situație evidențiază o distanțare semnificativă de influența eurasiatică, în special în contextul modern al geopoliticii globale.
Analizând datele sondajului, politologul Andrei Țăranu subliniază că opțiunea „pro-Est”, care include atât Rusia, cât și China, este susținută de un număr foarte Diminutiv de români. Această orientare nu se bazează neapărat pe identitatea etnică a respondenților sau pe convingerea că „Estul ar putea rezolva problemele”, ci mai degrabă pe o formă de protest față de sistem. Astfel, cei care aleg să se declare pro-ruși sunt, în Adevăr, o minoritate extrem de restrânsă. Țăranu sugerează că unele răspunsuri pot fi motivate de o fascinație pentru personaje care contestă status quo-ul, similar cu tendințele observate în trecut.
În acest context, analistul de politică externă Ștefan Popescu adaugă o dimensiune istorică la această preferință, afirmând că figura lui Vladimir Putin este percepută ca o amenințare, evocând amintiri dureroase și traume istorice în rândul românilor. Această percepție este amplificată de conflictele recente din proximitatea României, care alimentează temerile legate de o eventuală agresiune.
Pe de altă parte, în Republica Moldova, tendințele pro-ruse sunt în declin, chiar și în rândul populației care vorbește limba rusă. Deși există partide cu tradiție în relațiile cu Moscova, acestea nu reușesc să obțină suficiente voturi pentru a forma un guvern. În România, figura politică cu o orientare pro-rusă, Diana Șoșoacă, se bucură de o vizibilitate limitată și de un suport electoral scăzut, ceea ce reflectă o tendință generală de respingere a influenței ruse în rândul populației. Această dinamică sugerează o consolidare a orientării pro-occidentale în rândul românilor, care preferă să se alinieze valorilor și instituțiilor europene și euro-atlantice.
