Tensiunile dintre autoritățile române se intensifică în contextul reformelor legate de pensiile magistraților. Premierul Ilie Bolojan a fost contrazis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în legătură cu afirmațiile sale privind îndeplinirea jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform CSM, Comisia Europeană a evaluat pozitiv acest jalon, cu excepția aspectelor legate de impozitarea pensiilor, care au fost criticate.
Într-un comunicat de presă, CSM a subliniat că modificările aduse prin Legea nr. 282/2023 au fost suficiente pentru a considera îndeplinit jalonul 215. Această lege a adus schimbări semnificative în regimul pensionării magistraților, inclusiv în ceea ce privește condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiilor. Cu toate acestea, modificările referitoare la impozitarea pensiilor au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, ceea ce a dus la o reevaluare a situației de către Comisia Europeană.
CSM a clarificat că, în urma deciziei Curții Constituționale, Comisia a constatat că regimul de impozitare a pensiilor nu poate fi aplicat, ceea ce a dus la o revizuire a statutului jalonului 215. În acest context, Consiliul a subliniat că măsurile propuse de Guvern nu contribuie la îndeplinirea cerințelor stabilite de Comisie și că problema impozitării pensiilor a fost deja abordată în pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat anterior.
Magistrații au făcut apel la respectarea adevărului juridic și la responsabilitate în comunicarea publică, subliniind că justiția nu ar trebui să devină un subiect de campanie electorală. Aceștia au cerut o abordare echilibrată și onestă în relația dintre puterile statului, evidențiind importanța consolidării statului de corect.
În plus, Curtea Constituțională a amânat pronunțarea unei decizii cu privire la legea care reglementează condițiile de pensionare ale magistraților, iar o nouă decizie este așteptată pe 20 octombrie. Această situație complicată subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar din România și necesitatea unei comunicări clare și precise între instituțiile statului.
