Rusia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan solicită Armeniei să organizeze un referendum pentru a decide între integrarea în Uniunea Europeană și rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Această cerere a fost formulată într-o declarație comună publicată pe site-ul Kremlinului, în urma unei întâlniri a Consiliului Suprem Eurasiatic desfășurate la Astana. Documentul a fost semnat de liderii celor patru state, inclusiv președintele rus Vladimir Putin și președintele belarus Alexandr Lukașenko.
În declarația comună, semnatarii subliniază că demersurile Armeniei de a se apropia de Uniunea Europeană ar putea genera „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a țărilor membre ale UEEA. Aceștia cer ca un referendum național să fie organizat în cel mai scurt timp, pentru ca cetățenii Armeniei să își exprime opțiunea între cele două direcții de integrare.
De asemenea, documentul menționează că posibilele consecințe ale suspendării Armeniei din Tratatul UEEA vor fi discutate în cadrul unei viitoare reuniuni a Consiliului Suprem, programată pentru luna decembrie. Premierul armean, Nikol Pașinian, a declarat anterior că Armenia va continua să colaboreze atât cu statele occidentale, cât și cu membrii UEEA, atâta timp cât acest lucru este posibil. El a subliniat că decizia finală privind direcția strategică a țării va fi lăsată în seama populației.
Relațiile dintre Armenia și Rusia s-au deteriorat Nou, în contextul apropierii Armeniei de Occident. Autoritățile ruse au impus restricții asupra importurilor de produse din Armenia și au solicitat ca omul de afaceri Samvel Karapetian, liderul grupului industrial și de construcții „Tașir”, să fie admis în alegerile din țară. Alegerile parlamentare din Armenia sunt programate pentru 7 iunie, iar tensiunile dintre Erevan și Moscova continuă să crească.
Pe 10 mai, după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea experimenta un „scenariu ucrainean” dacă va continua să se integreze în Uniunea Europeană. El a sugerat că organizarea unui referendum ar putea facilita un „divorț blând, inteligent și reciproc avantajos” între Armenia și UEEA. Această situație complexă reflectă provocările cu care se confruntă Armenia în contextul geopolitic recent și alegerile dificile pe care trebuie să le facă.
Situația geopolitică din regiunea Caucaz este extrem de complexă, iar cererea Rusiei către Armenie de a-și alege alianța subliniază tensiunile existente în această zonă. După conflictele recente din Nagorno-Karabah și în contextul relațiilor fluctuante dintre Moscova și Yerevan, este evident că Rusia își dorește să își întărească influența în regiune.
Pe de altă parte, Armenia se află într-o poziție dificilă, având în vedere că istoria sa este marcată de conflicte cu Azerbaidjanul și de așteptările de sprijin din partea Rusiei, dar și de dorința de a explora relații mai strânse cu Occidentul. Această alegere de alianță nu este doar o chestiune de politică externă, ci are implicații profunde asupra securității și stabilității interne a Armeniei.
În concluzie, apelul Rusiei reflectă nu doar o încercare de a menține controlul asupra fostelor republici sovietice, ci și o provocare pentru Armenia de a naviga între interesele regionale și internaționale, într-un context în care suveranitatea și integritatea teritorială sunt în joc.