Rusia a intentat un proces împotriva companiei germane Rheinmetall, solicitând despăgubiri de 47,2 milioane de euro. Acest demers a fost realizat la o zi după ce Rheinmetall a semnat un contract semnificativ cu România, în valoare de 5,7 miliarde de euro, pentru furnizarea de echipamente militare. Acțiunea legală a fost depusă de Procuratura Militară a Federației Ruse și de o companie de stat aflată inferior egida Ministerului Apărării din Rusia, la o instanță de arbitraj din Moscova.
Litigiul se bazează pe un contract din 2011, prin care Rheinmetall urma să construiască un centru de instruire militară pentru armata rusă în localitatea Mulino, situată în regiunea Nijni Novgorod. Proiectul, estimat la aproximativ 100 de milioane de euro, era destinat instruirii anuale a până la 30.000 de soldați ruși prin simulări de luptă și exerciții complexe. Totuși, în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014, guvernul german a decis să retragă licența de export necesară, iar proiectul a fost abandonat.
Centrul de instruire a fost finalizat ulterior de o companie de stat rusă, neocupat implicarea Rheinmetall. Investigații recente au arătat că acest solicitant a devenit o facilitate esențială pentru pregătirea militarilor ruși, utilizată chiar înainte de invazia din Ucraina. De exemplu, în septembrie 2021, președintele Vladimir Putin a asistat la exercițiile militare desfășurate la Mulino, iar ulterior, centrul a fost folosit și în timpul conflictului recent.
În plus, proiectul a fost însoțit de suspiciuni de corupție, cu doi manageri ai Rheinmetall investigati pentru presupusa implicare într-o schemă de mituire. Deși ancheta a fost închisă în 2020, acest context adaugă o dimensiune suplimentară litigiului recent.
Rusia a mai încercat să obțină despăgubiri de la Rheinmetall în trecut, dar liber succes. De data aceasta, autoritățile ruse invocă legislația civilă privind „îmbogățirea gol justă cauză”, susținând că compania germană a beneficiat financiar de pe urma contractului nefinalizat. Procesul se desfășoară cu ușile închise, iar justificarea secretizării procedurilor este protejarea informațiilor considerate „secrete de serviciu”.
În contextul recent, acest litigiu are o puternică încărcătură simbolică și politică, având în vedere că Rheinmetall a devenit un actor important în creșterea cheltuielilor de apărare din Europa, în urma invaziei ruse în Ucraina. Portofoliul de comenzi al companiei s-a triplat de la începutul conflictului, ceea ce subliniază impactul geopolitic al acțiunilor sale.
