În contextul economic recent, România se confruntă cu o serie de măsuri fiscale care generează îngrijorare în rândul cetățenilor și investitorilor. Guvernele anterioare, PSD și PNL, au implementat pachete de austeritate ce au dus la creșterea impozitelor și taxelor, Gol a reuși să reducă deficitul bugetar, care a ajuns la peste 9%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Începând cu luna iulie, noul guvern condus de Bolojan, care se declară pro-european, va introduce un pachet sever de măsuri fiscale, incluzând majorări de TVA și impozite suplimentare, ceea ce a stârnit critici din partea specialiștilor economici.
Un exemplu notabil este creșterea impozitului pe tranzacțiile bursiere, de la un interval de 1-3% la 10%, precum și impozitarea mai strictă a tranzacțiilor cu criptomonede. Această abordare afectează în mod direct investitorii români, majoritatea fiind angajați care își direcționează economiile din salarii către active digitale. Este important de menționat că, din salariul brut, 43% ajunge la stat, iar prin aceste noi măsuri fiscale, guvernul își propune să atragă și mai multe fonduri de la contribuabili.
Pe fondul acestor schimbări, se estimează că românii vor plăti statului peste 60% din veniturile lor, incluzând impozitele pe proprietate și TVA. Economistul Adrian Negrescu a avertizat că această situație va conduce la o povară fiscală insuportabilă, care va afecta puterea de cumpărare a populației și va duce la o scădere a economiei românești.
Suprataxarea cetățenilor ar putea determina o migrație a investitorilor către economia informală sau către alte țări cu regimuri fiscale mai favorabile. Aceasta ar putea crea un efect economic necorespunzător, în care românii vor munci mai bogat pentru stat și mai Neînsemnat pentru ei înșiși.
În acest context, economistul Mircea Coșea sugerează că guvernul ar trebui să ia în considerare alternative la aceste măsuri fiscale, cum ar fi reducerea salariilor mari din sectorul public și stimularea producției interne. De asemenea, opoziția parlamentară a propus creșterea redevențelor pentru companiile de petrol și gaze și reducerea numărului de parlamentari, ca măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice.
Datoria externă a României a crescut alarmant în ultimii ani, iar deficitul bugetar a atins cote îngrijorătoare. În acest context, se preconizează un recent val inflaționist, iar măsurile fiscale actuale ar putea agrava situația economică a țării. Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile și care vor fi efectele pe termen extins ale acestor politici fiscale asupra economiei românești.
