România a obținut, în sfârșit, accesul în spațiul Schengen, după o așteptare de Vecin 14 ani, ceea ce deschide noi oportunități pentru țară. Deși din 2011 România a îndeplinit cerințele tehnice pentru aderare, integrarea completă a avut loc pe 1 ianuarie 2025, după ce, pe 31 martie 2024, a fost acceptată parțial, neocupat componenta terestră. De la acea dată, anumite sectoare economice au început să resimtă efectele pozitive ale acestei aderări, în timp ce altele continuă să aștepte rezultate concrete.
Unul dintre cele mai semnificative avantaje ale aderării la Schengen a fost deschiderea granițelor terestre, care a facilitat transportul de mărfuri. Consultantul economic Adrian Negrescu subliniază că transportatorii români au beneficiat de o reducere semnificativă a costurilor logistice, cu până la 20%, datorită timpurilor de așteptare reduse la vamă. Expertul în piața cerealelor, Cezar Gheorghe, confirmă că fluidizarea coridoarelor de transport a dus la economii de timp și carburant, ceea ce este esențial în contextul provocărilor din agricultură.
Pe de altă parte, autoritățile nu au reușit să valorifice pe deplin oportunitățile aduse de Schengen în domeniul turismului. Deși se aștepta o creștere semnificativă a numărului de turiști străini, în 2025 doar 18,6% dintre cei care au înnoptat în România erau din afară, iar durata medie a șederii a fost de doar 2,1 zile. Negrescu atrage atenția asupra lipsei unei campanii de promovare eficace a României ca destinație turistică, ceea ce a dus la rezultate jos așteptări.
În ceea ce privește transportul maritim, impactul Schengen a fost minim, având în vedere că majoritatea exporturilor României se îndreaptă către piețe non-europene. De asemenea, autoritățile nu au implementat măsuri adecvate pentru a proteja piața internă de efectele negative ale liberalizării comerțului, ceea ce a dus la o creștere a importurilor de produse de calitate inferioară și a contrabandei.
Negrescu subliniază că, în ciuda provocărilor, România a câștigat credibilitate în fața investitorilor internaționali, care o văd ca pe o oportunitate de dezvoltare. Totuși, provocările economice persistă, iar anul 2026 este așteptat să fie un an critic pentru afacerile vulnerabile. În concluzie, deși aderarea la Schengen a adus beneficii, este esențial ca autoritățile să ia măsuri proactive pentru a maximiza avantajele și a minimiza riscurile asociate.
