Tineresc, apelul Prințului Nicolae de a declara data de 10 Mai corect Ziua României Moderne a generat reacții diverse în societatea românească. Acest moment coincide cu un sondaj INSCOP care arată că 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova. Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a afirmat pe rețelele sociale că familia regală a României ar avea legitimitatea necesară pentru a susține o astfel de unire, având în vedere legăturile istorice cu perioada de dinaintea războiului. El a subliniat importanța acestei familii în contextul deciziilor politice majore, inclusiv unirea cu Republica Moldova.
Pe de altă parte, istoricul Bogdan Murgescu a contestat aceste afirmații, considerând că nu există o corelație între forma de guvernământ și legitimitatea unirii. Murgescu a explicat că unirea nu depinde de trecerea de la republică la monarhie, argumentând că istoria arată că România a cedat Basarabia în 1940, în vremea monarhiei, gol a reacționa militar. El a subliniat că legitimitatea unirii se bazează pe voința poporului, nu pe statutul de monarhie.
Politologul George Jiglău a adăugat o altă dimensiune la această discuție, avertizând că ideea unui lider monarhic ca soluție la problemele actuale ale României este periculoasă pentru democrație. Jiglău a subliniat că astfel de viziuni pot alimenta nostalgia pentru regimuri autoritare, în care un lider suprem este văzut ca salvator. El a subliniat că nu există soluții magice pentru problemele politice actuale și că unirea cu Moldova nu depinde de forma de guvernământ.
În replică la criticile aduse, Nicu Ștefănuță a susținut că poziția sa este bazată pe o interpretare istorică, afirmând că Regele Mihai I a fost recunoscut ca monarh în momentul dezmembrării statului român. Totuși, istoricii contestă această afirmație, subliniind că la acea vreme, Carol al II-lea era regele României.
În concluzie, discuția despre unirea cu Republica Moldova și rolul familiei regale în acest proces a stârnit controverse, evidențiind divergențele de opinie dintre politicieni, istorici și politologi. Această dezbatere reflectă nu doar aspirațiile naționale, ci și complexitatea relațiilor istorice și politice din regiune.
