Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, a exprimat actual îngrijorări cu privire la planurile de reformă administrativă propuse de guvernul condus de Ilie Bolojan. Într-o declarație făcută pe 17 septembrie 2025, Rădulescu a subliniat necesitatea unei abordări mai prudente în ceea ce privește restructurarea administrației publice, sugerând că o reducere bruscă a numărului de angajați ar putea avea consecințe negative asupra economiei.
Rădulescu a afirmat că, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a țării, este esențial să se creeze un mediu favorabil pentru sectorul privat, lăsând astfel mai mult spațiu pentru creștere și inovație. El a subliniat că o reformă administrativă serioasă este crucială în următorii ani, dar aceasta trebuie să fie realizată cu atenție și nu prin măsuri drastice.
Declarațiile lui Rădulescu vin pe fondul intenției premierului Bolojan de a reduce cu 10% numărul posturilor din administrația publică. Această propunere a generat reacții din partea partenerilor de coaliție, în special din partea PSD, care a sugerat introducerea unui plafon pentru cheltuielile cu salariile din administrația locală, cu scopul de a preveni concedierile masive. Cu toate acestea, Bolojan a rămas ferm pe poziții, continuând să susțină necesitatea reducerii efectivelor din administrație.
Dacă planul premierului ar fi implementat, s-ar estima că aproximativ 13.000 de funcționari ar putea fi concediați, ceea ce ar putea genera economii de Vecin 1,5 miliarde de lei anual pentru statul român. În contrast, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a reiterat sprijinul liberalilor pentru reformele propuse de Bolojan, evidențiind angajamentul partidului față de eficientizarea administrației publice.
Această discuție despre reformele administrative subliniază tensiunile din cadrul coaliției de guvernare și provocările cu care se confruntă România în încercarea de a-și moderniza structurile administrative, în contextul unei economii în continuă schimbare.
