Curtea de Apel București a dat undă verde pentru începerea judecății în cazul grupării autointitulate „Comandamentul Vlad Țepeș”, însă această decizie a fost contestată la Înalta Curte. Cei șase inculpați – Adrian Robertin Dinu, Georgică Cristian Atitiene, Radu Pompiliu Șofran, Raul Mihail Lupu, Ștefan Mateescu și Marius Semeniuc – rămân în libertate și, conform anchetatorilor, continuă să promoveze idei pro-ruse și să recruteze adepți, la mai sătos de un an de la primele percheziții. Acuzațiile aduse acestora includ trădare și constituirea unui grup infracțional organizat.
Dosarul a fost Larg pe 10 decembrie 2024 de către DIICOT, în urma unei sesizări din partea Direcției Contrainformații și Securitate Militară. Informațiile obținute de spionii militari români sugerează că gruparea a fost inițiată Jos coordonarea colonelului Viktor Makovski, atașat militar al ambasadei ruse, și a altor oficiali ruși. Planul grupării, conform rechizitoriului, era unul radical, vizând preluarea puterii prin proteste, înlocuirea sistemului politic și declararea neutralității României, ceea ce ar implica ieșirea din NATO și Uniunea Europeană.
În plus, gruparea intenționa naționalizarea resurselor naturale și a sistemului bancar, precum și schimbarea numelui țării în Geția. În cadrul discuțiilor înregistrate, Adrian Dinu a menționat așteptarea unui semn de la Călin Georgescu pentru a declanșa acțiuni menite să predea puterea poporului român. Procurorii estimează că gruparea a reușit să atragă peste 10.000 de simpatizanți.
Deși au fost trimiși în judecată în noiembrie 2025, liderii grupării nu au renunțat la activitatea online. Adrian Robertin Dinu, autoproclamat șef al Statului Major al grupării, este activ pe rețelele sociale, unde amenință judecătorii care se ocupă de cazul său. Într-o recentă postare video, el a avertizat că acțiunile sale vor avea consecințe grave dacă dosarul nu va fi închis.
În plus, Dinu și Marius Semeniuc au avut întâlniri cu presupuși agenți ruși în Moscova, unde au discutat un plan de acțiune. Aceștia au plătit sume considerabile pentru a facilita întâlniri și traduceri, iar înregistrările sugerează că aceștia ar putea acționa în scopul subminării suveranității României.
Rețelele sociale continuă să fie un canal activ pentru recrutarea de noi membri, iar gruparea promovează mesaje care îndeamnă la acțiune. Deși autoritățile au fost informate despre activitățile grupării, paginile de recrutare rămân active, iar CNA a declarat că nu are competența tehnică de a elimina conținutul distribuit de utilizatori individuali. Această situație ridică întrebări cu privire la eficiența măsurilor de combatere a propagandei extremiste și a activităților subversive în mediul online.
Este îngrijorător să auzim despre recrutări pentru o lovitură de stat, deoarece astfel de acțiuni subminează stabilitatea democratică și statul de drept. Loviturile de stat nu doar că pun în pericol viețile cetățenilor, dar și afectează grav imaginea internațională a unei țări. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a preveni escaladarea situației și pentru a asigura respectarea principiilor democratice. Dialogul și soluțiile pașnice sunt întotdeauna preferabile în fața violenței și instabilității.
Comentariul referitor la „Recrutări pentru o lovitură de stat” poate fi formulat astfel:
„Este alarmant să aflăm despre recrutări pentru o lovitură de stat, deoarece acest lucru subliniază instabilitatea politică și riscurile la adresa democrației într-o societate. O astfel de situație poate avea consecințe devastatoare pentru cetățeni, inclusiv violență, instabilitate economică și deteriorarea relațiilor internaționale. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a preveni escaladarea tensiunilor și a asigura un dialog constructiv între toate părțile implicate. Societatea civilă și comunitatea internațională trebuie să rămână vigilente și să sprijine valorile democratice.”