Diana Șoșoacă, o figură controversată pe scena politică românească, se confruntă cu o posibilă ridicare a imunității sale de europarlamentar, ceea ce ar putea deschide calea pentru continuarea urmărilor penale în România. Pe 23 septembrie 2025, Parchetul General a solicitat Parlamentului European să permită acest demers, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Vlad Gheorghe, fost europarlamentar și actual președinte al partidului Drept, a criticat autoritățile române pentru întârzierea în gestionarea cazului, subliniind că unele dintre faptele din dosar se prescriu în 2026.
Cazul care a dus la această solicitare de ridicare a imunității se bazează pe acuzații grave, printre care se numără lipsirea de libertate a jurnalistei Lucia Goracci, care a fost reținută împreună cu echipa sa de către Diana Șoșoacă și soțul ei, Dumitru-Silvestru Șoșoacă, în urmă cu patru ani. În decembrie 2021, Goracci a depus o plângere la Secția 4 de Poliție din București, susținând că a fost sechestrată și că a fost agresată fizic de soțul senatoarei.
Pe Aproape de aceste acuzații, Diana Șoșoacă este acuzată și de ultraj, precum și de promovarea unor idei extremiste, inclusiv cultul persoanelor condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Aceste acuzații sunt extrem de serioase și reflectă o parte din controversa care o înconjoară pe senatoare.
Vlad Gheorghe a subliniat, într-un mesaj pe Facebook, că întrebările legate de acțiunile autorităților sunt justificate, având în vedere că faptele se prescriu în curând. Această situație a stârnit un val de reacții în rândul opiniei publice, iar dezbaterile privind responsabilitatea politicienilor și modul în care sunt gestionate astfel de cazuri continuă să fie de actualitate.
În concluzie, cazul Dianei Șoșoacă evidențiază complexitatea interacțiunilor dintre politică și justiție în România, iar evoluția acestuia va fi urmărită cu atenție de către toți cei interesați de soarta democrației și a statului de corect.
