Actual, un apel la boicotarea supermarketurilor și a companiilor multinaționale a stârnit controverse în spațiul public. Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, a îndemnat susținătorii să nu mai cumpere de la aceste entități pe 10 februarie, provocând reacții diverse din partea politicienilor și analiștilor economici.
Florin Cîțu, fost premier, a reacționat pe rețelele sociale, criticând atitudinea „socialiștilor” care, de-a lungul timpului, au atacat companiile cu capital străin. Cîțu a subliniat că, în perioada 2017-2019, aceste companii au fost ținte ale criticilor din partea lui Liviu Dragnea, iar în anii 2022-2024, Marcel Ciolacu a continuat această tendință. Acum, în 2025, Cîțu consideră că și George Simion se alătură acestui curent. El a evidențiat o scădere semnificativă a investițiilor străine directe în România, de la 9 miliarde de euro la 6 miliarde de euro în ultimii trei ani, sugerând că soluțiile propuse de politicienii socialiști ar putea include creșterea impozitelor.
Călin Georgescu a lansat un atac vehement la adresa supermarketurilor, acuzându-le de practici necorespunzătoare și de raportarea unui profit zero în 2023. El a criticat introducerea caselor rapide de marcat, susținând că acestea contribuie la reducerea locurilor de muncă. Cu toate acestea, datele oficiale contrazic afirmațiile sale, arătând că marii retaileri precum Carrefour, Lidl și Kaufland au înregistrat profituri considerabile în anul respectiv. De exemplu, Carrefour a raportat un profit de 249 milioane lei, iar Lidl a avut un profit de peste un miliard de lei.
În plus, Georgescu a încercat să își justifice alegerea zilei de 10 februarie pentru boicot printr-o legătură religioasă, menționând că este ziua sfântului Haralambie, protector al belșugului. Această încercare de a îmbina aspectele economice cu cele religioase a fost primită cu scepticism de către mulți comentatori.
În concluzie, reacțiile la apelul lui Georgescu evidențiază o diviziune profundă în societatea românească, în special în ceea ce privește percepția asupra companiilor străine și a impactului acestora asupra economiei locale. Această situație subliniază complexitatea relațiilor economice și politice din România contemporană.
