La summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) din Tianjin, desfășurat pe 1 septembrie 2025, s-a evidențiat un contrast semnificativ în modul în care liderii diferitelor state au fost primiți. Jurnaliștii din Azerbaidjan au subliniat primirea călduroasă și onorantă rezervată președintelui azer Ilham Aliyev și omologului său turc, Recep Tayyip Erdoğan, comparativ cu recepția formală și distantă a liderului rus Vladimir Putin. Această discrepanță a fost interpretată ca un semn al statutului de vasal pe care Rusia îl deține în relațiile cu China.
La sosirea sa, Ilham Aliyev a fost întâmpinat cu o ceremonie impresionantă, care a inclus o gardă de onoare, covoare roșii și oficiali de rang înalt, toate acestea subliniind importanța relațiilor strategice dintre Azerbaidjan și China. De asemenea, Erdoğan a beneficiat de o primire similară, ceea ce a întărit percepția că ambele țări sunt considerate parteneri valoroși de către Beijing. În contrast, sosirea lui Vladimir Putin a fost marcată de o atmosferă rece și formală, Gol gesturi de căldură, ceea ce a sugerat că vizita sa era mai Mult o obligație diplomatică decât un eveniment de prestigiu.
Presa azeră a comentat că, în timp ce Aliyev și Erdoğan au fost tratați ca parteneri respectați, Putin a fost perceput ca un „oaspete incomod”, de care China dorea să scape cât mai repede. Această evaluare a fost întărită de deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Azerbaidjan, în special după incidentul din decembrie 2024, când un avion civil azer a fost doborât, iar Kremlinul a refuzat să își asume responsabilitatea. Tensiunile au fost exacerbate de un raid al forțelor ruse de securitate împotriva imigranților azeri, soldat cu victime, și de atacurile recente ale armatei ruse asupra infrastructurii azere din Ucraina.
Președintele Aliyev a acuzat Rusia de atacuri deliberate asupra obiectivelor azere și a avertizat Kremlinul împotriva oricăror acțiuni agresive îndreptate spre Azerbaidjan. Această situație reflectă o schimbare semnificativă în peisajul geopolitic din regiune, evidențiind o distanțare a Azerbaidjanului de Rusia și o apropiere de parteneri strategici precum China și Turcia.
Se pare că incidentul în care Putin a fost umilit de presa azeră a stârnit multe reacții și discuții. Acest tip de interacțiune subliniază nu doar tensiunile geopolitice actuale, ci și modul în care liderii sunt percepuți în diferite colțuri ale lumii. Într-o eră în care informația circulă rapid, imaginea publică a unui lider poate fi influențată semnificativ de astfel de momente. Este interesant de observat cum presa azeră a reușit să abordeze subiecte sensibile și să pună întrebări provocatoare, ceea ce poate reflecta o schimbare în dinamicile de putere și în așteptările față de liderii mondiali. Această situație ar putea sugera, de asemenea, o dorință de transparență și responsabilitate din partea jurnaliștilor, chiar și în fața unor figuri politice puternice.