Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit controverse în rândul studenților români prin sugestia sa de a căuta un loc de muncă part-time, în contextul tăierii burselor prevăzute de legea nr. 141/2025. Această declarație a fost făcută în timpul unei dezbateri în care studenții au exprimat nemulțumiri legate de lipsa de comunicare din partea Ministerului și de absența premierului în discuțiile ce îi vizează. Ministrul a subliniat că, deși în România nu există o cultură a muncii part-time, el este familiarizat cu practica din Statele Unite, unde studenții lucrează frecvent în paralel cu studiile.
Această recomandare vine într-un moment în care România se află pe locul doi în Europa în ceea ce privește timpul dedicat cursurilor și studiului individual, dar locurile de muncă part-time sunt din ce în ce mai sofisticat de găsit, în special din cauza supraimpozitării contractelor de muncă cu jumătate de normă. De la 1 august 2022, persoanele care lucrează part-time sunt obligate să plătească contribuții la nivelul unui salariu minim întreg, ceea ce complică și mai bogat situația studenților care încearcă să își suplimenteze veniturile.
Studenții se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea timpului, având adesea cursuri care durează între 6 și 8 ore pe zi, iar așteptarea între cursuri poate adăuga și mai numeroși stres. În plus, profesorii pot impune restanțe studenților care nu îndeplinesc un anumit prag de prezență, ceea ce complică și mai numeroși echilibrul între muncă și studiu.
Psihoterapeuta Rodica Afrăsinei a comentat asupra impactului pe termen lung al stresului asupra studenților care lucrează în timpul facultății. Ea a subliniat că această situație poate duce la oboseală cronică, dificultăți de concentrare și o scădere a calității vieții. Afrăsinei a evidențiat că, în loc să se concentreze pe dezvoltarea personală și profesională, studenții sunt adesea nevoiți să se preocupe de supraviețuirea financiară, ceea ce le afectează sănătatea mentală și capacitatea de a se dezvolta.
De asemenea, ea a subliniat că un program normal pentru un student ar trebui să le permită acestora să își aleagă activitățile care contribuie la dezvoltarea lor, în timp ce universitățile ar trebui să ofere ghidare și suport adecvat. În acest context, este esențial ca studenții să fie implicați în activități intelectuale și sociale, dar și să aibă grijă de sănătatea lor mentală.
În concluzie, declarațiile ministrului David au generat o reacție puternică din partea studenților și a specialiștilor în domeniul sănătății mentale, care subliniază necesitatea de a aborda cu seriozitate provocările cu care se confruntă tinerii în educație și muncă. Această discuție evidențiază o problemă mai largă în sistemul educațional românesc, care necesită o atenție sporită și soluții sustenabile.
