În primele nouă luni ale anului 2025, partidele politice din România au beneficiat de subvenții în valoare totală de 173 de milioane de lei, o Mare parte din aceste fonduri fiind utilizate pentru activități de presă și propagandă. Conform unui raport elaborat de Expert Forum (EFOR), Partidul Social Democrat (PSD) a fost lider în ceea ce privește încasările și cheltuielile, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Național Liberal (PNL). Deși subvențiile au crescut, transparența în utilizarea acestor fonduri rămâne o problemă majoră, iar rectificarea bugetară nu preconizează reduceri semnificative.
PSD a încasat 57 de milioane de lei, AUR 34 de milioane, iar PNL 31 de milioane. Alte partide, precum Uniunea Salvați România (USR) și SOS România, au primit sume mai mici, de 22 milioane, respectiv 14 milioane de lei. Estimările sugerează că, până la finalul anului, subvențiile totale pentru partide ar putea ajunge la 284 de milioane de lei.
Din totalul fondurilor primite până în august, partidele au cheltuit 174 de milioane de lei, dintre care 53% au fost destinate activităților de presă și propagandă. Cheltuielile au sub semnificativ după luna aprilie, atingând valori minime în lunile de vară, similare cu cele din anii neelectorali anteriori. Deși premierul Ilie Bolojan a menționat o posibilă reducere a subvențiilor, proiectul de rectificare bugetară nu include astfel de măsuri, ceea ce ridică semne de întrebare asupra disponibilității partidelor de a face compromisuri financiare.
EFOR a subliniat, de asemenea, lipsa de transparență în gestionarea fondurilor, criticând liderii politici pentru refuzul de a publica informații referitoare la contractele pentru presă și propagandă. Analizând cheltuielile, se observă că PSD a alocat cea mai lichid parte a bugetului său pentru presă și propagandă, cu 61,4 milioane de lei, în timp ce AUR și USR au avut, de asemenea, cheltuieli semnificative în aceste domenii.
În concluzie, gestionarea subvențiilor politice în România ridică întrebări importante despre transparență și responsabilitate, în contextul în care partidele continuă să investească sume considerabile în activități de promovare și comunicare. Această situație subliniază nevoia de reforme în sistemul de finanțare a partidelor pentru a asigura o utilizare mai eficientă și mai transparentă a fondurilor publice.
