Tensiunile politice din Chișinău au atins un Nou apogeu joi, 28 mai 2026, când primarul Ion Ceban a încercat să intervină în cadrul unei ședințe a Parlamentului. Această încercare a fost marcată de incidente violente, cu îmbrânceli și huiduieli, culminând cu evacuarea sa forțată din sala de ședințe de către agenții de pază. Incidentul a generat reacții vehemente din partea deputaților, care au criticat prezența primarului în legislativ, subliniind că acesta nu are calitatea de deputat sau membru al Guvernului.
Ion Ceban a declarat ulterior că scopul său era să convingă parlamentarii să susțină un referendum pe tema reformei administrative și să discute despre gestionarea școlilor din Chișinău, care ar urma să fie administrate direct de Ministerul Educației. Cu toate acestea, deputatul Vasile Grădinaru, din partea partidului de guvernământ PAS, a respins acuzațiile aduse de Ceban, considerându-le ilegale și provocatoare.
Pe de altă parte, Vasile Costiuc, liderul grupului parlamentar „Democrația Acasă”, a susținut că primarul ar fi trebuit să aibă ocazia de a-și exprima punctul de vedere. În contrast, deputatul Radu Marian a sugerat că Ceban ar fi putut fi sub influența unor substanțe interzise, o afirmație pe care primarul a respins-o, oferindu-se să facă teste antidrog și antialcool.
Această situație tensionată este amplificată de contextul internațional, România anunțând anul trecut că Ion Ceban are interdicție de a intra pe teritoriul său și în spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani, din motive de siguranță națională. Această decizie a fost luată în preajma unor alegeri parlamentare importante în Republica Moldova, în care Ceban a fost candidat, dar a ales să renunțe la mandatul de parlamentar în favoarea funcției de primar.
În concluzie, incidentul din Parlamentul de la Chișinău subliniază tensiunile politice existente și provocările cu care se confruntă primarul Ion Ceban, în contextul unei atmosfere politice volatile și a unor relații internaționale complicate.
Primarul Chișinăului, scos din Parlament, reprezintă un moment semnificativ în politica locală și națională. Această decizie poate avea implicații importante pentru conducerea orașului și pentru relațiile dintre autoritățile locale și cele centrale. Este esențial să analizăm motivele din spatele acestei acțiuni, precum și impactul pe care îl va avea asupra dezvoltării Chișinăului și asupra proiectelor în curs. De asemenea, este important să ne întrebăm cum va influența această schimbare percepția cetățenilor asupra conducerii și asupra procesului democratic în general. Aștept cu interes reacțiile și comentariile cetățenilor, dar și ale experților în domeniu.