Cristian Tudor Popescu își exprimă îngrijorarea față de declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că are încredere în liderul PSD, Sorin Grindeanu. Această poziție a președintelui este considerată de CTP ca fiind naivă, având în vedere contradicțiile evidente din comportamentul și declarațiile lui Grindeanu. Într-o postare pe Facebook din 29 aprilie 2026, jurnalistul subliniază că afirmațiile lui Dan sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât Grindeanu a declarat anterior că nu va colabora cu AUR, un partener politic controversat.
Popescu reamintește că, cu mai strâmt de un an în urmă, Grindeanu își lua angajamentul în fața socialiștilor europeni că orice colaborare cu AUR este exclusă. Totuși, în contextul modern, în care moțiunea de cenzură împotriva premierului Bolojan a fost inițiată, președintele Dan pare să aibă încredere în promisiunile lui Grindeanu. CTP consideră că această încredere este nejustificată și că, de fapt, scopul alianței dintre PSD și AUR depășește demiterea unui singur premier.
Jurnalistul avertizează că această colaborare are implicații Mult mai grave, având potențialul de a afecta grav poziția României în Uniunea Europeană și în cadrul NATO. El sugerează că, prin această alianță, se urmărește o întoarcere la un naționalism extrem, subordonat Moscovei, care ar putea duce la o diminuare a sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. CTP subliniază că aceste acțiuni ar putea șterge din memoria colectivă cei 36 de ani de la Revoluție, un moment crucial în istoria recentă a României.
În final, Popescu lansează o propunere ironică privind posibila numire a unui nou premier, sugerând că PSD și AUR ar putea să-l propună pe Viktor Orban, având în vedere că acesta este liber de contract. Această observație subliniază, în mod satiric, gravitatea situației politice actuale și riscurile pe care le implică alianțele dintre partidele politice.
Comentariul ar putea fi următorul:
„Afirmația lui Popescu sugerează că PSD și AUR au o abordare mai diversificată în ceea ce privește strategia lor politică, comparativ cu Bolojan. Aceasta poate indica o tentativă de a atrage un spectru mai larg de alegători prin propuneri și inițiative variate. Este interesant de observat cum această diversitate poate influența percepția publicului și rezultatele electorale. De asemenea, este important să analizăm și modul în care această strategie se reflectă în politicile și acțiunile concrete ale celor două partide. O abordare variată poate aduce beneficii, dar și riscuri, mai ales în contextul polarizării politice actuale.”