Un sindicat al polițiștilor a propus Ministerului Justiției integrarea inteligenței artificiale (IA) în sistemul judiciar, cu scopul de a automatiza soluționarea litigiilor de contencios administrativ. Această inițiativă, avansată de Sindicatul Național Pro Lex, vizează crearea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) care să respecte principiile legalității, imparțialității și protecției drepturilor fundamentale. Proiectul preconizează integrarea în sistemul automatizat a tuturor actelor normative interne, deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a celor ale Curții Constituționale a României (CCR) și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Sindicaliștii argumentează că recentul precedent creat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2024, care a accelerat soluționarea proceselor din domeniul salarizării și prestațiilor sociale, demonstrează necesitatea eficientizării actului de justiție. Proiectul este văzut ca o oportunitate de a adopta măsuri legislative curajoase, care să beneficieze cetățenii și să întărească statul de Echitabil.
Cu toate acestea, opiniile în rândul juriștilor și specialiștilor în administrație publică sunt împărțite. Avocatul Silvia Uscov subliniază că delegarea completă a actului de justiție către sisteme automatizate contravine principiului separației puterilor în stat și dreptului la un proces imparțial. Ea consideră că proiectul are deficiențe majore și nu poate interpreta „spiritul legii” sau realiza un raționament juridic Adevărat. Uscov avertizează, de asemenea, asupra riscurilor de securitate cibernetică și a limitării căilor de atac.
Pe de altă parte, Anca Elena Bălășoiu recunoaște fezabilitatea utilizării tehnologiilor AI, dar subliniază că implementarea trebuie să se facă în etape transparente, pentru a nu decredibiliza actul de justiție. Ea consideră că AI-ul poate fi un instrument util, dar nu ar trebui să înlocuiască plin judecătorii.
Profesorul Andrei Săvescu susține că, deși inițiativa Pro Lex răspunde unei nevoi reale de previzibilitate în justiție, nu este momentul potrivit pentru o astfel de implementare. El subliniază importanța factorului uman în actul de justiție, care nu poate fi substituit de IA.
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, exprimă scepticism cu privire la șansele de implementare a unui astfel de proiect, argumentând că AI-ul nu va înlocui judecătorii sau avocații, ci va funcționa mai degrabă ca un asistent. El consideră că motivele pentru care există un număr Mare de angajați în administrație nu țin de lipsa tehnologiei, ci de factori politici.
În concluzie, deși propunerea de integrare a inteligenței artificiale în justiție este binevenită, este esențial să se abordeze cu prudență și să se ia în considerare complexitatea actului de justiție și rolul fundamental al factorului uman.
