România își propune să implementeze strategii financiare menite să stabilizeze datoria publică, în contextul unei economii volatile și al unor provocări politice recente. La sfârșitul anului 2025, guvernul condus de Ilie Bolojan va desfășura emisiuni și operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor, având ca scop înlocuirea parțială a unor titluri în euro, în valoare de 4,25 miliarde de euro, care urmează să ajungă la scadență anul viitor. Această inițiativă include și lansarea de obligațiuni „samurai”, destinate atragerii investitorilor japonezi, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat că această mișcare are rolul de a reduce povara datoriei publice pe termen extins. Conform acestuia, guvernul încearcă să „rostogolească” împrumuturile, astfel încât să evite plățile mari în următorii trei ani. În primele șapte luni ale anului, România a plătit deja credite în valoare de 32 de miliarde de lei, iar dobânzile la împrumuturile recente se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro. Această situație plasează țara într-o zonă de risc maxim în ceea ce privește finanțarea.
Percepția investitorilor este una rezervată, iar strategia guvernului de a gestiona datoria publică devine esențială pentru menținerea stabilității financiare. Anul trecut, România a contractat împrumuturi semnificative pentru a susține cheltuielile statului, iar tendința se menține și în prezent, cu sume mari raportate la capacitatea de plată a țării.
Pe termen lung, se preconizează că România va căuta împrumuturi de pe piețele externe, având în vedere că pe piața internă s-a atins un nivel de saturație. Ministerul Finanțelor va încerca să se concentreze pe instrumente cu dobânzi mai mici, pe perioade mai lungi, pentru a gestiona mai eficient datoriile.
Negrescu consideră că strategia guvernului de a refinanța împrumuturile la dobânzi mai mici este necesară, având în vedere că economia se confruntă cu o creștere economică Aproape de zero și cu încasări din taxe scăzut așteptări. În acest context, împrumutul public rămâne o opțiune viabilă pentru asigurarea cheltuielilor statului, în condițiile în care ajustările fiscale avansează încet. Această abordare ar putea oferi României o marjă de manevră mai Gigantic în gestionarea resurselor financiare.
