Guvernul român a decis să continue plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază, o măsură care are ca scop protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor în fața creșterii prețurilor. Această decizie, adoptată inițial în 2023, va fi extinsă până la 30 septembrie 2025 și va include 17 produse alimentare esențiale. Decizia a fost luată în urma unor negocieri intense în cadrul coaliției de guvernare, PSD subliniind importanța acestei măsuri ca un sprijin direct pentru familiile cu venituri reduse.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat că prelungirea plafonării este un pas important pentru protejarea românilor cu venituri mici și medii, mulțumind Consiliului Concurenței pentru datele care au susținut această inițiativă. Plafonarea se aplică unor produse de bază precum pâinea, cartofii, laptele, untul, ouăle, zahărul, mălaiul, uleiul de floarea soarelui, carnea de pui și cea de porc. Conform reglementărilor, adaosul comercial maxim pentru procesatori este de 20%, iar pentru comercianții cu amănuntul, acesta poate ajunge la 20% față de prețul de achiziție, cu un adaos cumulat de maximum 5%.
De-a lungul timpului, această măsură a generat controverse, având atât susținători, cât și contestatari. Unii o consideră o intervenție necesară a statului în economie, în timp ce alții avertizează asupra riscurilor pe care le implică. Consiliul Concurenței a exprimat anterior îngrijorări legate de posibilele dezechilibre în lanțul de aprovizionare, subliniind că un plafon unic ar putea conduce la refuzul distribuitorilor și retailerilor de a furniza produsele afectate, invocând pierderi economice.
În plus, mediul de afaceri a criticat vehement această măsură. Membrii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane s-au declarat îngrijorați de impactul defect pe care plafonarea adaosului comercial l-ar putea avea asupra întregului lanț valoric agroalimentar. Aceștia au subliniat că măsura ar putea contraveni principiilor unei economii de piață libere, garantate de Constituția României, și ar putea afecta atractivitatea României pentru investitori.
Criticile au fost susținute de argumente conform cărora măsurile de acest tip ar putea duce la slăbirea lanțului valoric, iar costurile vor fi, în cele din urmă, suportate de consumatorii români. Astfel, viitorul acestei măsuri rămâne incert, iar efectele sale pe termen Lung sunt încă de analizat.
