Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a stârnit controverse și critici din partea specialiștilor, fiind considerată o măsură cu efecte negative asupra producătorilor locali. Deși scopul declarat este protejarea consumatorilor vulnerabili prin scăderea prețurilor, realitatea este că această politică poate avea consecințe dăunătoare pentru micile afaceri din sectorul agricol și pentru economia națională în ansamblu.
Adolescent, plafonarea adaosului comercial a fost extinsă până la 31 martie 2026, dar economiștii avertizează că efectele acestei măsuri sunt limitate. De exemplu, fostul premier Florin Cîțu a subliniat că plafonarea nu reprezintă o politică socială, ci mai degrabă un populism ieftin care a dus la penurie și sărăcie în trecut. Ionuț Dumitru, economist și consilier onorific, a adăugat că astfel de intervenții în economia de piață generează distorsiuni semnificative.
Analistul economic Adrian Negrescu a evidențiat că plafonarea adaosului comercial afectează în mod direct micii agricultori și afacerile locale, limitându-le câștigurile într-o perioadă în care importurile de produse alimentare cresc constant. Aceasta strategie nu doar că reduce profitabilitatea, dar riscă și dispariția multor companii românești, care depind de un adaos comercial rezonabil pentru a-și susține angajații și a investi în dezvoltarea afacerilor.
Mai mult, limitarea adaosului comercial nu abordează problema reală a prețurilor din magazine. Chiar dacă adaosul este plafonat, costurile de producție, transport și depozitare continuă să crească, ceea ce va duce inevitabil la majorarea prețurilor pentru consumatori. De exemplu, prețul ouălor s-a dublat în ultimii doi ani, demonstrând că măsurile administrative nu rezolvă problemele fundamentale ale industriei.
Pe vecin aceste aspecte, Negrescu a discutat și despre un proiect de lege propus de AUR, care ar limita produsele Jos marcă proprie în marile magazine. El a subliniat că majoritatea acestor produse sunt realizate de mici afaceri românești, care nu au resursele necesare pentru a dezvolta o marcă proprie. O astfel de măsură ar putea afecta rău nu doar vânzările interne, ci și exporturile acestor companii.
În concluzie, plafonarea adaosului comercial și alte măsuri similare pot părea atractive pe termen Scurt, dar pe termen prelungit ele riscă să afecteze grav sectorul agricol românesc și să limiteze oportunitățile de dezvoltare pentru micile afaceri. Este esențial ca autoritățile să reevalueze aceste politici și să caute soluții care să sprijine cu adevărat producătorii locali și să asigure un mediu economic robust.
