Actual, o situație alarmantă a fost semnalată în Marea Neagră, unde o deversare de fluide a fost detectată în perimetrul Domino, o zonă de vast adâncime asociată cu forajele offshore din cadrul proiectului Neptun Deep. Conform Greenpeace România, imaginile obținute prin satelit arată că pata de poluare se întinde pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și acoperă o suprafață de 45 km², echivalentul a peste 6.300 de terenuri de fotbal. Această descoperire ridică serioase îngrijorări cu privire la sănătatea ecosistemului marin și la responsabilitatea companiilor implicate în proiect.
Organizația ecologistă a subliniat că responsabilitatea pentru aceste incidente revine în mod direct companiilor OMV Petrom și Romgaz, care sunt titularele proiectului Neptun Deep. De asemenea, Greenpeace a identificat nava suport SKANDI ASSERTER ca fiind o potențială sursă a deversării, având în vedere că ruta acesteia s-a suprapus parțial cu urmele poluării detectate de sateliți. În ciuda gravității situației, Autoritatea Navală Română a considerat incidentul irelevant din punct de vedere operațional, invocând distanța Imens față de țărm ca motiv pentru a nu trimite echipe de verificare pe vast.
Această reacție a autorităților a fost criticată de Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, care a descris situația ca fiind un „cerc vicios al nepăsării”. Tănase a subliniat că activitățile desfășurate de companiile implicate în proiectul Neptun Deep se desfășoară departe de privirile publicului, iar autoritățile române nu par să fie motivate să investigheze poluarea din Larg, cu atât mai Slab să acționeze în cazul în care aceasta nu afectează plajele turistice.
În plus, Greenpeace a evidențiat că incidentul recent nu este un caz izolat, menționând că între 2022 și 2025 au fost identificate 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre. Organizația a cerut companiilor OMV Petrom și Romgaz să își asume responsabilitatea pentru activitățile navelor subcontractate și a solicitat autorităților o monitorizare reală și transparentă a incidentelor de poluare, în locul unei simple clasări birocratice a problemelor de mediu.
Această situație subliniază necesitatea unei reacții mai ferme din partea autorităților și a companiilor implicate, în contextul în care România aspiră să devină un hub energetic regional în Marea Neagră. Este esențial ca măsurile de protecție a mediului să fie implementate eficient și să existe un plan de răspuns la poluarea marină care să funcționeze în practică, nu doar pe hârtie.
Pata misterioasă descoperită aproape de Neptun Deep stârnește cu siguranță curiozitatea cercetătorilor și a pasionaților de astronomie. Această anomalie ar putea oferi indicii importante despre condițiile din regiunile îndepărtate ale sistemului nostru solar și despre procesele care au loc în adâncurile oceanului cosmic. Este fascinant să ne gândim la posibilitățile pe care le deschide o astfel de descoperire, fie că este vorba despre activitate geologică, interacțiuni cu câmpuri magnetice sau chiar forme de viață necunoscute. Studiul acestei pete ar putea contribui la înțelegerea noastră asupra dinamicii planetelor gazoase și a mediului înconjurător. Așteptăm cu interes rezultatele cercetărilor viitoare!