Un raport Nou al organizației Expert Forum (EFOR) evidențiază probleme serioase în eficiența sancțiunilor aplicate în domeniul finanțării politice, subliniind o situație alarmantă în ceea ce privește recuperarea sumelor datorate statului. Analiza se concentrează pe anii 2024 și 2025 și scoate în evidență discrepanța semnificativă dintre amenzile impuse și sumele efectiv încasate. Deși valoarea totală a amenzilor se ridică la 6,17 milioane de lei, statul a reușit să recupereze doar 450.000 de lei, ceea ce reprezintă un procentaj de aproximativ 7%. În cazul confiscărilor, situația este și mai gravă: din 26,2 milioane de lei, doar 885.000 de lei au fost recuperați, adică 3%.
Raportul subliniază că mecanismul de sancționare funcționează într-un mod fragmentat, cu rezultate limitate. Mulți contravenienți aleg să plătească jumătate din amendă în termenul legal de 15 zile, beneficiind de reducerea prevăzută de lege, iar restul sumelor sunt contestate în instanță sau intră în proceduri de executare silită. În perioada analizată, au fost emise 928 de procese-verbale de contravenție, vizând 855 de entități, inclusiv partide politice și candidați independenți. Majoritatea sancțiunilor au fost avertismente, cu 714 cazuri, în timp ce restul au fost amenzi.
Distribuția sancțiunilor arată o concentrare semnificativă asupra formațiunilor politice și a actorilor implicați în procesele electorale. Cele mai mari amenzi, în valoare de peste 4,3 milioane de lei, au fost generate de controalele de fond efectuate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care vizează transparența finanțării politice. De asemenea, Direcția juridică a AEP a fost implicată în 214 cazuri pentru demararea procedurilor de executare, totalizând amenzi de aproximativ 4,8 milioane de lei și confiscări de 2,4 milioane de lei.
Problemele legate de confiscări sunt și mai pronunțate, cu o diferență semnificativă între sumele stabilite și cele recuperate. Din totalul de 26,2 milioane de lei, doar o mică parte a ajuns efectiv la bugetul statului, ceea ce sugerează întârzieri în executare sau litigii aflate încă pe rol. Aproximativ un sfert dintre sancțiuni au fost contestate în instanță, iar majoritatea dosarelor sunt încă în curs de soluționare. Din cele 62 de litigii înregistrate, doar 14 au fost finalizate, multe dintre acestea conducând la anularea totală sau parțială a proceselor-verbale emise de AEP.
În concluzie, sistemul Nou de sancționare nu reușește să dispună efectul de descurajare dorit. Deși amenzile și confiscările sunt semnificative, aplicarea legii permite recuperarea doar a unei părți reduse din sumele stabilite inițial. Durata proceselor în instanță contribuie la întârzierea soluționării litigiilor, lăsând multe cazuri din 2024 și 2025 nesoluționate. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și integritatea sistemului de sancționare în domeniul finanțării politice.
Este îngrijorător să observăm că doar 7% din amenzile aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost plătite de partidele politice. Aceasta reflectă o atitudine de neglijență față de regulile și responsabilitățile legale, care ar trebui să fie respectate de toate formațiunile politice. Ignorarea acestor sancțiuni nu doar că subminează integritatea procesului electoral, dar și încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Este esențial ca AEP să ia măsuri mai ferme pentru a asigura respectarea legii și pentru a preveni astfel de comportamente. De asemenea, ar fi util ca partidele să fie conștiente de importanța transparenței și responsabilității în raport cu alegătorii, pentru a-și recâștiga credibilitatea.