România se confruntă cu pierderi semnificative în ceea ce privește fondurile europene, în special în contextul cererii de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a subliniat că, în noiembrie 2025, țara noastră a pierdut accesul la o sumă considerabilă de bani din cauza neîndeplinirii unui jalon esențial, respectiv constituirea și operaționalizarea unui grup operativ permanent pentru coordonarea politicii de guvernanță corporativă.
Gheorghiu a explicat că termenul limită pentru remedierea situației a fost 28 noiembrie 2025, iar orice acțiune întreprinsă după această dată nu a mai putut fi luată în considerare. În acest context, ea a precizat că, deși în decembrie 2025 a fost înființat un comitet pentru a aborda aceste probleme, momentul critic în care România a pierdut banii a fost deja stabilit.
Într-o postare pe rețelele sociale, vicepremierul a oferit o cronologie detaliată a evenimentelor, evidențiind că, în iunie 2022, a fost creat un Comitet interministerial destinat sprijinirii implementării Reformei 9, având ca scop îndeplinirea a trei jaloane importante. Printre acestea se numără revizuirea cadrului legal pentru întreprinderile publice și îmbunătățirea reglementărilor privind evaluarea administratorilor acestora.
România a depus cererea de plată nr. 3 pe 15 aprilie 2023, asumându-și că două dintre jaloane erau îndeplinite. Totuși, în mai 2025, Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii jalonului 440, oferind o fereastră de șase luni pentru corectarea situației. Răspunsul României, care a detaliat măsurile luate, a fost transmis la termen, dar nu a fost suficient pentru a recupera fondurile pierdute.
Pe 30 aprilie 2026, România a primit decizia finală a Comisiei, conform căreia din suma suspendată, doar 132 de milioane de euro au fost recuperați. Gheorghiu a subliniat că documentele oficiale susțin afirmațiile sale și a criticat dezinformarea din partea celor care ocupă funcții publice. Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, a comentat că înființarea comitetului condus de Gheorghiu a contribuit la pierderile financiare, subliniind impactul defect al acțiunilor acesteia asupra accesului României la fonduri europene.
Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă România în gestionarea fondurilor europene și importanța respectării termenelor și jaloanelor stabilite pentru a evita pierderile financiare.
Comentariul Oanei Gheorghiu, „Vinovații acoperă incompetența”, sugerează o frustrare profundă față de modul în care sunt gestionate responsabilitățile și vinovățiile într-un anumit context. Această afirmație poate reflecta o situație în care cei care ar trebui să își asume responsabilitatea pentru greșeli sau eșecuri aleg să găsească țapi ispășitori, în loc să recunoască și să abordeze problemele fundamentale.
Este esențial ca, în orice organizație sau instituție, să existe un climat de transparență și responsabilitate, unde greșelile sunt recunoscute și analizate, nu ascunse sub preș. Numai astfel se poate învăța din experiențe anterioare și se poate îmbunătăți performanța pe termen lung. Această declarație ar putea fi un apel la acțiune pentru a promova o cultură a asumării responsabilității și a învățării din greșeli, în loc de a căuta vinovați care să acopere incompetența.