Marius Andruh a fost ales marți, 7 aprilie 2026, în funcția de președinte al Academiei Române, marcând o nouă etapă în conducerea acestei prestigioase instituții. În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, Andruh a obținut 84 de voturi „pentru” dintr-un total de 157 de voturi exprimate, reușind astfel să își asigure mandatul. În competiție cu el s-a aflat și Mircea Dumitru, ambii fiind vicepreședinți ai Academiei înainte de alegeri. Actualul președinte, Ioan-Aurel Pop, a decis să nu mai candideze pentru o nouă funcție în conducerea instituției.
Alegerile au avut loc în cadrul Adunării Generale a Academiei, conform regulilor stabilite prin Statutul acesteia, care prevede organizarea scrutinului o dată la patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie. Conform acestor reglementări, președintele este ales fie cu două treimi din voturi în primul tur, fie cu majoritate simplă în turul al doilea. Marius Andruh își va prelua oficial funcția la 15 zile după desfășurarea alegerilor.
Marius Andruh, bătrân de 72 de ani, are o carieră impresionantă în domeniul chimiei. A fost vicepreședinte al Academiei Române și director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C.D. Nenițescu”. De asemenea, este profesor emerit la Universitatea din București și o personalitate de referință în școala românească de chimie. Andruh coordonează activitățile de performanță în domeniu, având rolul de președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonator al lotului olimpic.
Născut pe 15 iulie 1954 în Smeeni, Andruh a excelat în educație, absolvind Liceul „B. P. Hașdeu” ca șef de promoție și continuând cu Facultatea de Chimie a Universității din București, unde a obținut aceeași distincție. După terminarea studiilor, a început să lucreze la Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductori Băneasa, iar ulterior s-a alăturat Institutului de Chimie Fizică din București. Din 1984, Andruh este cadru didactic asociat la Facultatea de Chimie a Universității din București, unde a devenit profesor titular în 1996 și profesor emerit în 2019.
Pe parcursul carierei sale, Andruh a obținut titlul de doctor în chimie în 1988 și a participat la stagii postdoctorale în orașe renumite precum Paris și Göttingen. Activitatea sa științifică este marcată de colaborări internaționale, având ocazia să predea la universități de prestigiu din Europa și America de Sud. De asemenea, a fost implicat în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și în Comisia de Etică a Universității București, având un rol activ în evaluarea unor cazuri importante din mediul academic românesc.
Noul președinte al Academiei Române reprezintă o alegere importantă pentru comunitatea academică și culturală din România. Această funcție vine cu responsabilități semnificative, având în vedere rolul esențial pe care Academia îl joacă în promovarea științei, cercetării și educației în țară. Așteptările sunt mari, iar noul președinte va trebui să facă față provocărilor contemporane, cum ar fi integrarea cercetării românești în contextul internațional, atragerea de fonduri pentru proiecte inovatoare și sprijinirea tinerelor talente. De asemenea, este esențial ca noua conducere să colaboreze strâns cu instituțiile de învățământ superior și cu mediul de afaceri pentru a asigura o legătură mai puternică între teorie și practică. Este un moment deosebit de important pentru Academia Română, iar așteptările sunt ca noul președinte să aducă o viziune proaspătă și să contribuie la consolidarea prestigiului acestei instituții.
Noul președinte al Academiei Române reprezintă o figură importantă în peisajul academic și cultural al țării. Alegerea sa poate aduce o serie de schimbări și inițiative menite să sprijine cercetarea, educația și promovarea valorilor științifice în România. Este esențial ca noul lider să colaboreze cu membrii academiei și să dezvolte parteneriate cu instituții de învățământ și organizații internaționale pentru a consolida poziția Academiei pe plan global. De asemenea, este important ca acesta să abordeze provocările contemporane, cum ar fi digitalizarea, sustenabilitatea și integrarea tinerilor cercetători în comunitatea academică. Aștept cu interes să văd direcțiile și proiectele pe care le va promova în mandatul său!