La 35 de ani de la prăbușirea regimului comunist, o cercetare sociologică recentă a relevat o adevăr surprinzătoare și îngrijorătoare în rândul populației românești: peste 55% dintre respondenți consideră că regimul comunist a fost „mai degrabă un lucru bun pentru România”. Studiul, realizat de INSCOP Research la solicitarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, este cel mai amplu de acest tip efectuat până acum și oferă o imagine complexă a confuziei valorice și a crizei de identitate cu care se confruntă societatea românească.
Această apreciere pozitivă a comunismului este cu atât mai paradoxală cu cât 80,9% dintre respondenți recunosc că în acea perioadă „era mai puțină libertate”, iar regimul a fost oficial condamnat în 2006 ca fiind „ilegitim și criminal”. Comparativ cu datele din 2014, când 45% dintre români aveau o părere favorabilă despre comunism, rezultatele din 2025 indică o creștere semnificativă a nostalgiei pentru acea perioadă, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul democrației în România.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că susținerea simultană a ideii că regimul comunist a fost benefic, în ciuda lipsei de libertate, sugerează o scădere a valorii acordate libertății în percepția colectivă. Daniel Șandru, directorul IICCMER, avertizează că idealizarea comunismului nu este doar o chestiune culturală, ci și o potențială vulnerabilitate pentru securitatea națională. Această reevaluare pozitivă a unei perioade caracterizate de represiune și lipsuri este alimentată de lipsa educației istorice și de absența unor modele civice eficiente.
Sondajul, realizat pe un eșantion de 1500 de respondenți între 25 iunie și 3 iulie 2025, a scos în evidență și alte date semnificative: 48,4% dintre români cred că „se trăia mai sătos înainte de 1989”, în timp ce doar 34,7% consideră că prezentul oferă condiții mai bune de trai. Radu Delicote, expert în marketing politic, sugerează că aceste tendințe nu reflectă o apreciere reală față de trecut, ci o reacție emoțională la instabilitatea actuală.
Deși România se află într-o perioadă favorabilă din punct de vedere economic și social, acest context nu se traduce în încredere sau optimism în rândul populației. Delicote subliniază că, în absența unor modele clare și a unei direcții strategice, oamenii tind să privească în trecut cu nostalgie, crezând că vremurile de dinainte erau mai bune. Această percepție este adesea alimentată de mituri și informații selective, în special în rândul tinerilor care nu au experimentat direct comunismul.
În concluzie, deși actualele date nu sugerează o întoarcere reală la comunism, ele indică o criză de încredere în clasa politică și în capacitatea statului de a gestiona provocările contemporane. Această situație complexă necesită o abordare atentă și o educație istorică adecvată pentru a contracara miturile și a promova o cunoaștere corectă a trecutului.
