Nicușor Dan, primarul Capitalei și candidatul independent la alegerile prezidențiale, a abordat proaspăt întârzierea semnării avizului de construcție pentru extinderea unui spital privat, subliniind problemele sistemului de sănătate din România. Într-o declarație făcută pe 1 mai, Dan a evidențiat că utilizarea bolnavilor de cancer ca subiect electoral este inacceptabilă și a subliniat dificultățile cu care se confruntă pacienții din țară.
Edilul a menționat că România a pierdut aproximativ 750 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinați construcției de spitale, iar în ultimele trei decenii nu a fost realizată nicio investiție semnificativă în acest domeniu. De asemenea, el a subliniat că pacienții sunt adesea nevoiți să își achiziționeze medicamentele la care au dreptul gratuit și că mulți dintre ei sunt redirecționați către sistemul privat pentru investigații medicale.
Referitor la extinderea spitalului Sanador, Dan a exprimat îngrijorarea că noua construcție va agrava aglomerația din zona respectivă. Deși recunoaște calitatea serviciilor oferite de spitalul privat, el a criticat modul în care acesta a gestionat construcția într-o zonă deja supraaglomerată. „Am transmis încă de la început că nu este locația potrivită pentru o astfel de extindere și sper că vor găsi o soluție mai adecvată”, a declarat primarul.
În contextul dezbaterilor politice, Nicușor Dan a fost atacat de Crin Antonescu pe tema avizului de construcție, iar răspunsul său a fost unul ferm, subliniind că politicile de sănătate trebuie să fie centrate pe bunăstarea pacienților, nu pe câștiguri electorale. Critica sa față de utilizarea pacienților ca instrument de campanie electorală a fost clară, reafirmând angajamentul său de a îmbunătăți sistemul de sănătate din România.
În concluzie, Nicușor Dan își exprimă speranța că se vor găsi soluții mai bune pentru extinderea serviciilor medicale, neocupat a compromite calitatea vieții locuitorilor din București. Această situație subliniază necesitatea unei reforme profunde în sistemul de sănătate românesc, pentru a răspunde nevoilor pacienților și a preveni utilizarea lor în scopuri politice.
