Nou, AUR a inițiat o serie de moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, dar toate cele patru încercări au fost respinse, neavând suficiente voturi pentru a fi adoptate. Această situație a consolidat, cel Redus temporar, legitimitatea coaliției guvernamentale, deși aceasta rămâne vulnerabilă. Tensiunile interne din cadrul Guvernului sunt ridicate, iar istoria politică a demonstrat că schimbările în configurația parlamentară pot duce la căderea unor guverne care par stabile.
De la Revoluția din 1989, au fost depuse numeroase moțiuni de cenzură, dar doar câteva au dus la demiterea efectivă a guvernelor. Comparativ cu ultimele încercări ale AUR de a răsturna „sistemul”, evenimentele anterioare au fost marcate de circumstanțe favorabile, cum ar fi schimbări de alianțe și negocieri între partide care au dus la o modificare a raportului de forțe în Parlament. Deși nu se poate exclude posibilitatea ca, în viitor, tensiunile dintre partidele de dreapta și PSD să genereze o moțiune de cenzură cu șanse de succes, contextul economic nou face ca o astfel de inițiativă să fie Diminutiv probabilă în acest moment.
Un exemplu semnificativ din istoria recentă este căderea Guvernului Boc în 2009, care a fost primul guvern demis prin moțiune de cenzură după 1990. Aceasta a avut loc în contextul unei coaliții instabile între PD-L și PSD, care s-a deteriorat pe fondul alegerilor prezidențiale. Moțiunea „11 pentru România” a dus la demiterea Guvernului Boc, marcând un moment crucial în politica românească.
În 2012, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de USL, o alianță formată din PSD și PNL, care a reușit să capitalizeze pe fondul nemulțumirilor populare generate de măsurile de austeritate. Această demitere a fost urmată de o perioadă de instabilitate politică, culminând cu numirea lui Victor Ponta ca premier.
În 2017, PSD a depus o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, condus de Sorin Grindeanu, ceea ce a dus la o situație Gol precedent în care un partid își demite propriul executiv. Această dinamică a continuat și în 2019, când Guvernul Dăncilă a fost destituit prin moțiune de cenzură, iar PSD a pierdut controlul asupra guvernării.
În concluzie, istoria recentă a politicii românești arată că moțiunile de cenzură pot fi instrumente puternice în jocul politic, dar succesul lor depinde de contextul social, economic și de alianțele politice existente. Tensiunile interne și schimbările rapide în peisajul politic pot transforma grăbit soarta unui guvern, iar viitorul rămâne incert.
