Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a reafirmat sprijinul țării sale pentru Rusia în cadrul celei de-a 13-a vizite la Moscova, generând controverse prin criticile aduse politicii energetice a Uniunii Europene. În timpul unei conferințe pe tema energiei, Szijjártó a caracterizat planul de diversificare a surselor de energie al UE Drept „nebunească”, o declarație care a fost făcută în prezența oficialilor ruși, inclusiv a lui Vladimir Putin. Această poziție a fost repezit contestată de Comisia Europeană, care a subliniat că astfel de acțiuni pot transmite „mesaje greșite” Kremlinului.
Reprezentanta Comisiei, Anitta Hipper, a declarat că interacțiunile bilaterale ale statelor membre cu țări din afara Uniunii ar trebui să fie în conformitate cu politicile și pozițiile UE, mai ales în contextul eforturilor de a reduce relațiile cu regimul rus. Hipper a subliniat că prezența lui Szijjártó la Moscova nu este un mesaj favorabil pentru Putin, având în vedere circumstanțele actuale. În plus, UE lucrează la un Nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va include restricții asupra achizițiilor de gaz natural lichefiat și sancțiuni pentru companiile de stat rusești din domeniul energiei, precum Rosneft și Gazprom.
Ungaria, pe de altă parte, continuă să depindă de importurile de combustibili fosili din Rusia, în ciuda planurilor Uniunii de a reduce aceste importuri până în 2027. Szijjártó a subliniat că Ungaria are în prezent două conducte de petrol care o leagă de Rusia, iar eliminarea uneia dintre ele, conform planului european, nu poate fi considerată o diversificare reală. El a pus la îndoială logica din spatele acestei strategii, întrebând cum poate o conductă să fie considerată mai sigură decât două.
De asemenea, Szijjártó a menționat că conducta Adria, care leagă Ungaria de Croația, nu este suficientă pentru a satisface nevoile energetice ale țării, având în vedere că Ungaria nu are acces la Mare. Această situație complică și mai numeroși planurile Ungariei de a-și diversifica sursele de energie, în contextul în care țara se confruntă cu presiuni externe și interne pentru a-și ajusta politica energetică.
